Modelul de lucru din industria serviciilor IT se schimbă radical sub presiunea inteligenței artificiale. Potrivit Forbes.ro, Cognizant România a prezentat cinci concluzii despre viitorul muncii de programator, strânse din proiecte derulate pentru clienți globali din banking, sănătate, asigurări, retail și producție. Concluziile au fost expuse la Programmers' Week 2026, eveniment desfășurat între 21 și 25 septembrie, cu peste 20 de prezentări tehnice, potrivit Economistul.ro.
Schimbarea centrală ține de modul în care se vinde munca de dezvoltare software. Până acum, firmele de servicii IT facturau timpul petrecut de programatori: ore, oameni, capacitate alocată unui proiect. Cognizant România spune că acest model se transformă într-unul bazat pe rezultate de business asumate direct de furnizor, nu doar pe livrarea de linii de cod. Este o schimbare de fond pentru o industrie care, în România, angajează zeci de mii de oameni și depinde de contracte cu clienți din Europa și America de Nord.
AI preia sarcini, dar omul rămâne responsabil de rezultat
Prima concluzie prezentată de companie este simplă: inteligența artificială poate executa sarcini, însă responsabilitatea finală pentru calitatea muncii rămâne a angajatului uman. Un plan de lucru propus de un agent AI trebuie citit și aprobat de un coleg înainte ca prima linie de cod să fie scrisă efectiv. O sarcină este considerată terminată abia când trece testele stabilite de la început, nu atunci când sistemul AI anunță că a finalizat-o.
Această separare între planificare și execuție a revenit constant în prezentările de la Programmers' Week, potrivit Economistul.ro. Ideea de bază este că automatizarea nu elimină verificarea umană, ci o mută mai devreme în proces, la nivelul aprobării planului, și mai târziu, la nivelul validării rezultatului final.
A doua concluzie arată că mai mulți agenți AI specializați, fiecare cu o singură responsabilitate, dau rezultate mai bune decât un singur asistent generalist. Un agent care face un singur lucru produce rezultate previzibile și ușor de revizuit, iar accesul limitat la instrumente reduce riscul ca o greșeală să se propage în întregul sistem. Echipele Cognizant din România au aplicat deja ideea într-un set de instrumente intern, cu agenți separați pentru identificarea erorilor, revizuirea codului, testare unitară și documentație tehnică, pe partea de dezvoltare, și agenți dedicați configurării mediilor de test și automatizării, pe partea de testare, potrivit Revista Cariere.
A treia concluzie privește contextul oferit inteligenței artificiale, nu formularea întrebărilor. Progresul în proiectele de dezvoltare software vine, spune Cognizant, din accesul AI la standardele echipei, regulile de business, documentația internă și istoricul codului. Compania a construit pentru acest scop GenAI Toolkit, un set comun de instrumente care organizează informațiile pe straturi și le pune la dispoziția asistenților AI automat, în funcție de proiect. Cognizant susține că măsurătorile interne arată îmbunătățiri de eficiență, dar nu a oferit public cifre concrete care să cuantifice câștigul.
Rolurile din IT se extind, nu dispar odată cu agenții AI
A patra concluzie ține de încrederea în sistemele AI, care, potrivit companiei, se construiește prin inginerie și nu prin intuiție. Procesul presupune evaluare măsurată a rezultatelor generate de AI, clasificarea problemelor înainte de orice intervenție și o revizuire independentă, făcută de alt model, înainte ca decizia finală să ajungă la un om. Cognizant leagă explicit această arhitectură de cerințele de supraveghere umană impuse de AI Act, legislația europeană privind inteligența artificială.
A cincea concluzie respinge ideea că automatizarea reduce nevoia de oameni în IT. Rolurile din domeniu se extind, nu dispar, spune compania. Business analiștii, product ownerii, project managerii și specialiștii de testare a calității se mută de la livrarea de documente și cod către judecată, guvernanță și verificare a rezultatelor. Criteriile de acceptare pentru funcționalitățile bazate pe AI se scriu acum în intervale și reguli de business, nu în simple răspunsuri corecte sau greșite, pentru că rezultatele generate de modele nu sunt mereu identice la a doua rulare.
România rămâne, în acest context, un centru important pentru Cognizant la nivel regional. Țara găzduiește cel mai mare centru al companiei din Europa de Est, cu peste 2.500 de angajați repartizați în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Baia Mare. Echipele de aici lucrează la proiecte AI pentru piața EMEA, iar o parte din soluțiile dezvoltate ajung și la clienți din America de Nord. Angajații români participă totodată la AI Lab, o inițiativă globală de orchestrare a agenților AI, parte din strategia companiei de a standardiza modul în care diferitele centre folosesc automatizarea.
„Modelul clasic din serviciile software s-a construit pe efort: oameni, ore, capacitate. Modelul spre care ne îndreptăm se construiește pe rezultat. Nu mai vindem doar capacitatea de a scrie cod, ci rezultate de business pe care ni le asumăm”, a declarat Mihai Constandiș, Country Manager & Head of Romania Studios la Cognizant România, citat de Forbes.ro.
Constandiș a adăugat că decizia companiei de a reorganiza munca în jurul rezultatelor nu înseamnă reducerea angajărilor. Anul trecut, Cognizant a angajat la nivel global aproximativ 20.000 de absolvenți aflați la început de carieră, iar în 2026 numărul va fi mai mare, potrivit declarației sale. Afirmația contrazice temerile frecvente din industrie legate de faptul că automatizarea prin AI ar urma să reducă numărul pozițiilor entry-level din programare.
Context suplimentar arată amploarea schimbării pe care Cognizant o descrie an de an. Cu un an înainte, la ediția 2025 a aceluiași eveniment, compania prezenta zece moduri prin care AI transforma industria IT, de la folosirea GPT-4.1 în construirea pipeline-urilor de date până la agenți autonomi în ecosistemul .NET, potrivit Economica.net. La vremea respectivă, centrul din România avea aproximativ 2.400 de angajați, cu câteva sute mai puțin decât acum. Evoluția de la o listă de zece aplicații punctuale la cinci principii structurale, în doar un an, arată o maturizare rapidă a modului în care compania integrează AI în producția de software.
Cognizant susține că a fost prima companie de servicii IT din lume care a obținut certificarea ISO/IEC 42001, standardul internațional pentru managementul responsabil al sistemelor de inteligență artificială, potrivit Economistul.ro. Compania leagă explicit certificarea de abordarea prezentată la Programmers' Week, prezentând guvernanța AI nu ca un obstacol birocratic, ci ca parte din infrastructura tehnică a proiectelor curente.
Pentru industria locală de outsourcing IT, concluziile Cognizant indică o direcție mai largă. Dacă facturarea pe bază de rezultate se generalizează în contractele cu clienți globali, firmele românești de servicii software vor trebui să demonstreze impactul de business al muncii lor, nu doar numărul de ore lucrate sau de dezvoltatori alocați unui proiect. Această schimbare afectează modul în care se construiesc ofertele comerciale, dar și modul în care sunt evaluați și plătiți angajații din companiile de tehnologie.



