E-commerce românesc stagnează în 2026, dar marketplace-urile ajung la 51% din comenzi

Comerțul online din România a intrat într-o perioadă de stagnare în prima jumătate a anului 2026, după un avans de 25% în aceeași perioadă din 2025. Datele vin de la easySales, platformă de automatizare folosită de peste 1.100 de magazine online din România și din regiune, citată de Ziarul Financiar.

Pe același eșantion de comercianți, numărul comenzilor a scăzut cu sub 1% față de anul trecut. Semnalul vine chiar de la unul dintre furnizorii de tehnologie care văd volumele reale de tranzacții, nu doar estimările oficiale de piață.

„Piața locală de e-commerce a stagnat în prima jumătate a anului comparativ cu semestrul întâi din 2025”, a declarat Ciprian Cazacu, cofondator și CEO easySales, potrivit sursei citate.

Platforma procesează anual milioane de comenzi pentru comercianții conectați la ea. În 2025, prin easySales au trecut 8,4 milioane de comenzi, față de doar 146.000 în 2019, primul an de activitate al companiei. Pentru 2026, easySales estimează peste 10 milioane de comenzi, cu o valoare de circa un milion de euro pe zi.

Stagnarea raportată de easySales nu contrazice complet estimările macro ale pieței. Potrivit raportului European E-Commerce Report 2026, citat de Digi24, piața românească de comerț electronic B2C a crescut cu 10% în 2025, până la 12,9 miliarde de euro, cea mai mare din Europa de Est. Pentru 2026 este estimată totuși o creștere mai lentă, până la 13,5 miliarde de euro.

Diferența dintre cifrele macro și cele raportate de easySales ține de modul de calcul: creșterea valorică din 2025 s-a datorat în bună parte inflației și scumpirii coșului mediu, nu unui volum real mai mare de tranzacții. Un raport MerchantPro, citat de Economica.net, arăta deja în martie 2026 că numărul tranzacțiilor a avansat cu doar 0,8% în 2025, deși valoarea medie a comenzilor a crescut.

Marketplace-urile domină, de la 38% la 51% din valoarea comenzilor

Dincolo de stagnarea generală, structura comerțului online se schimbă rapid. Marketplace-urile au ajuns la 51% din valoarea comenzilor procesate prin easySales, față de doar 38% acum doi ani. Creșterea arată că tot mai mulți comercianți mută vânzările de pe site-urile proprii pe platforme terțe.

„51% din valoarea tuturor comenzilor vin din marketplace-uri, iar acum doi ani erau 38%”, a explicat Cazacu, potrivit ZF. „Deci valoarea comenzilor care provin din marketplace-uri este în creștere.”

Comportamentul de cumpărare diferă semnificativ între cele două canale. Pe marketplace-uri, 74% dintre comenzi sunt plătite online, în timp ce pe site-urile proprii ale comercianților 70% dintre comenzi sunt achitate ramburs. „Încrederea efectivă în marketplace e mai mare”, a punctat fondatorul easySales.

Expansiunea internațională a devenit un motor important de creștere pentru comercianții conectați la platformă. Una din cinci comenzi venite prin marketplace-uri provine deja de pe platforme din alte țări, în special Polonia, Ungaria și Bulgaria. În ultimele 12 luni, easySales a adăugat 78 de integrări noi cu marketplace-uri din 32 de țări.

Compania a semnalat și intrarea marketplace-ului chinezesc SHEIN pe lista integrărilor din acest an. SHEIN caută activ furnizori din România și din regiune pentru a-și completa oferta, un semn al interesului tot mai mare al platformelor non-UE pentru producătorii locali.

Valoarea medie a unei comenzi pe întreaga platformă easySales este de aproximativ 240 de lei, cu 7% sub nivelul anului trecut. Scăderea coincide cu o tendință observată și la nivelul pieței: comercianții și consumatorii caută direct prețuri mai mici, nu doar reduceri temporare.

Impactul platformelor non-UE asupra comerțului local a devenit vizibil și în date mai largi. Potrivit unei analize Gomag, comenzile românilor către platforme precum Temu, Shein și AliExpress au crescut cu 20% în 2026, cu un impact estimat de 1,78 miliarde de lei pierderi pentru economia locală. Răspunsul legislativ a venit relativ rapid: de la 1 iulie 2026, coletele sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene plătesc o taxă vamală nouă de 3 euro pe articol.

Comerțul online stagnează pe fondul creșterilor mai lente din 2026

Dincolo de datele easySales, întreaga industrie confirmă o încetinire a ritmului de creștere. La conferința GPeC Summit din octombrie 2026, mai mulți reprezentanți ai pieței au vorbit despre un start de an dificil, urmat de o revenire parțială în trimestrul al treilea.

Arthur Rădulescu, fondatorul platformei MerchantPro, a confirmat că primele două trimestre din 2026 nu au fost extraordinare pentru comerțul online românesc. Piața a început să-și revină abia în trimestrul al treilea al anului.

Pentru easySales, anul 2026 a adus totuși o schimbare importantă: compania a trecut pe profit începând cu al doilea trimestru, după ce în 2025 încheiase cu o cifră de afaceri de 6,31 milioane de lei, în creștere cu 48% față de 2024. În primele nouă luni din 2026, afacerile companiei au crescut cu 35%.

Compania, fondată de frații Ciprian și Iulian Cazacu și lansată oficial în aprilie 2019, a atras până acum finanțări cumulate de aproximativ 1,5 milioane de euro. Pentru finalul anului 2026, easySales mizează pe un venit recurent anual de circa 1,8 milioane de euro și o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei.

Modelul de afaceri al companiei s-a schimbat în acest an, de la o strategie axată exclusiv pe creștere, la una care urmărește și profitabilitatea. „Încercăm să facem un mix aici, să existe creștere de 30%, profit 10%, ca să putem să nu sacrificăm prea mult creșterea”, a explicat Cazacu, citat de ZF.

Extinderea regională rămâne o prioritate pentru companie. Potrivit declarațiilor fondatorului, easySales a crescut de patru ori pe piața din Polonia și continuă să se dezvolte prin parteneriate locale în regiune.

Tendința de migrare a comercianților către marketplace-uri internaționale, combinată cu stagnarea volumelor de pe piața locală, sugerează o reconfigurare a modului în care funcționează comerțul online din România. Companiile mici și mijlocii par să caute tot mai mult vânzări dincolo de granițele țării, pe măsură ce piața internă devine mai competitivă și mai puțin predictibilă decât în anii anteriori.