Istoricul și filosoful israelian Yuval Noah Harari a lansat un avertisment despre inteligența artificială într-un interviu acordat televiziunii publice cehe, scrie spotmedia.ro. Autorul cărții „Sapiens” susține că omenirea riscă să ajungă într-o poziție similară cu cea a vacilor din fermele moderne.

Discuția a avut loc în cadrul emisiunii Hyde Park Civilizace, difuzată de Televiziunea Cehă, într-un dialog cu jurnalistul Daniel Stach. Potrivit hotnews.ro, Harari a explicat ideea printr-o comparație directă cu lumea animală.

„O vacă poate vedea persoana care o hrănește”, a spus Harari, dar nu poate percepe tranzacția bancară prin care ea își schimbă proprietarul, conform hotnews.ro. Viața animalului e determinată de un sistem invizibil pentru el.

Aceeași logică s-ar putea aplica oamenilor în relația cu inteligența artificială, susține istoricul de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Sistemele financiare și juridice create de AI ar putea deveni atât de complexe, încât oamenii obișnuiți să nu le mai poată urmări sau controla.

De ce suntem „vacile viitorului” pentru inteligența artificială

Harari a folosit metafora animalelor pentru a explica diferența dintre tehnologiile din trecut și cele actuale. Tiparnița nu scria cărți și nici nu alegea ce să publice, a spus el într-un interviu citat de hotnews.ro. Inteligența artificială, în schimb, poate genera conținut și poate decide singură ce idei să răspândească.

Potrivit antena3.ro, Harari a mers mai departe cu explicația, întrebând retoric cum s-ar putea lămuri o vacă despre existența piețelor financiare. „Cum le explici vacilor ce este piața obligațiunilor, deși aceasta le controlează viețile?”, a spus el, potrivit sursei citate.

Spre deosebire de scenariile cunoscute din filmele science-fiction, cu roboți care atacă fizic oamenii, pericolul descris de Harari este altul. Inteligența artificială ar prelua controlul treptat asupra birocrației – sisteme financiare, bancare și juridice – fără confruntare violentă.

Istoricul a explicat că omenirea a ajuns să domine planeta tocmai pentru că a reușit să construiască sisteme birocratice complexe: bani, legi, state, religii. Niciun alt animal nu a reușit o asemenea performanță colectivă, scrie antena3.ro.

Diferența față de trecut este că inteligența artificială are un avantaj natural exact în acest domeniu birocratic. Ea poate procesa și reține cantități de informație pe care niciun om nu le-ar putea gestiona. „Niciun bancher uman nu poate ține minte toate tranzacțiile băncii. Un bancher AI poate”, a spus Harari, conform antena3.ro.

Riscul unei „demențe colective” provocate de tehnologie

Avertismentul lui Harari privind sistemele de neînțeles nu este izolat. Cu câteva zile înainte de interviul pentru televiziunea cehă, istoricul a vorbit despre riscul unei forme de „demență colectivă” a umanității, pe măsură ce sistemele devin tot mai complexe.

Ideea centrală este că oamenii ar putea rămâne parte din sistemele care le guvernează viața, dar fără control real asupra funcționării lor. Dependența crește, în timp ce capacitatea de a interveni scade, potrivit explicațiilor publicate de hotnews.ro.

Harari nu consideră acest scenariu inevitabil. El insistă că proiectarea și supravegherea sistemelor de inteligență artificială rămân, deocamdată, o responsabilitate pur umană. Avertismentul lui este însă limpede: controlul s-ar putea pierde cu mult înainte ca oamenii să realizeze că nu mai înțeleg regulile după care funcționează propria economie.

Orizontul de timp pe care îl dă istoricul pentru aceste transformări este de zece până la douăzeci de ani, o perioadă care intră în viața profesională a majorității oamenilor activi astăzi.

Discuția despre impactul inteligenței artificiale asupra birocrației, finanțelor și pieței muncii vine într-un moment în care investițiile globale în tehnologie ating niveluri record. Marile companii tehnologice se află într-o competiție tot mai intensă pentru dezvoltarea unor sisteme din ce în ce mai autonome.

Harari a mai avertizat, potrivit antena3.ro, că revoluția inteligenței artificiale ar putea duce la creșterea șomajului, în paralel cu explozia profiturilor companiilor care înlocuiesc angajați cu algoritmi. Pentru întreprinzătorii și managerii care urmăresc evoluția tehnologiei, avertismentul lui Harari readuce în discuție o întrebare practică: cine va mai putea verifica deciziile luate de sisteme financiare sau juridice automate, atunci când complexitatea lor depășește capacitatea de înțelegere umană.

Istoricul israelian este cunoscut pentru lucrările sale despre evoluția civilizației umane, printre care „Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” și „Homo Deus”. El a mai vorbit în trecut despre riscurile tehnologiilor emergente, inclusiv despre posibilitatea ca oamenii să-și proiecteze propriile corpuri și minți așa cum se proiectează astăzi produsele industriale.

Pentru companiile care integrează deja instrumente de inteligență artificială în operațiuni financiare, contabile sau juridice, avertismentul lui Harari e un semnal să păstreze mecanisme de verificare umană asupra deciziilor automate, chiar dacă eficiența pe termen scurt pare să favorizeze automatizarea completă.