Bogdan Dumitru, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, și-a stabilit ca prioritate rezolvarea uneia dintre cele mai vechi probleme ale administrației românești: lipsa de interconectare dintre sistemele informatice ale instituțiilor publice, scrie Ziarul Financiar.

Fost director de tehnologie la Bitdefender timp de peste 22 de ani, Dumitru a fost învestit ministru pe 20 octombrie, odată cu restul cabinetului condus de premierul Luca Niculescu. Este prima funcție guvernamentală pentru el, iar portofoliul de Digitalizare și Inteligență Artificială este, de altfel, o premieră în structura unui guvern din România.

La o dezbatere organizată de Edge Institute, ministrul a explicat de ce consideră că inteligența artificială poate rezolva o problemă pe care administrația o are de ani de zile: incapacitatea ministerelor și agențiilor de a-și partaja datele. „Lăsați-mă măcar să pun un agent AI acolo și unul acolo și să-i lăsăm să se înțeleagă între ei. Și nu glumesc”, a declarat Bogdan Dumitru, potrivit ZF.

Potrivit ministrului, proiecte cu asistenți AI au început deja în câteva ministere, dar funcționează izolat, fără să comunice între ele. Un minister poate fi privit, spune el, ca o firmă de o anumită dimensiune, cu propriile procese, nu neapărat eficiente, peste care pot fi introduși agenți de inteligență artificială.

Pentru ca această idee să funcționeze, statul trebuie mai întâi să rezolve problemele de interoperabilitate, acces la date și securitate informatică, scrie Wall-Street.ro. Ministrul a recunoscut, la rândul său, că planul „nu pare ușor”, fără să ofere detalii tehnice suplimentare despre cum va fi implementat.

Cloudul guvernamental, pasul deja făcut spre interconectare

Într-un interviu acordat sfin.ro, Dumitru a explicat că interconectarea bazelor de date ale statului s-ar putea realiza cu ajutorul unor modele de inteligență artificială care rulează local, în cadrul fiecărei instituții, fără să depindă exclusiv de arhitecturi informatice proiectate în urmă cu trei sau patru ani.

Ministrul a indicat cloudul guvernamental drept un pas deja parcurs în această direcție. O parte importantă dintre serviciile publice și ministere a fost mutată deja în această infrastructură, ceea ce ar permite, în opinia sa, o interconectare mai rapidă a sistemelor.

Într-un interviu separat pentru Economedia, ministrul a precizat că interconectarea sistemelor și bazelor de date din diferite instituții ale statului se poate „face în orice formă, nu neapărat poate în forma unei arhitecturi de acum 3-4 ani”.

Dumitru a propus, de asemenea, ca ministerele să poată folosi modele de inteligență artificială găzduite chiar în infrastructura guvernamentală, pentru a lucra direct cu propriile date, fără riscurile transferului către servicii externe. „Nu ne putem juca cu datele”, a spus ministrul în interviul pentru Economedia, subliniind preocuparea pentru securitatea informațiilor cetățenilor.

Un alt proiect important al mandatului este platforma de identitate digitală ROeID, pentru care guvernul și-a propus ca țintă cinci milioane de utilizatori până în 2028. Potrivit programului de guvernare, în 2025 doar 10,09% dintre români foloseau o formă de identitate electronică. Ministrul vrea ca platforma să fie adoptată și de bănci, notariate și operatori de telefonie mobilă, nu doar de instituțiile publice.

La audierile din Parlament, desfășurate pe 19 octombrie, Dumitru a primit aviz favorabil cu 47 de voturi pentru și un singur vot împotrivă. Cu acea ocazie, a propus ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să treacă în subordinea prim-ministrului, iar conducerea instituției să fie desemnată prin concurs.

Tot atunci a susținut că aplicația RoWallet ar trebui implementată până la finalul anului, conform calendarului convenit cu Uniunea Europeană. A mai spus că statul ar trebui să nu mai pună oamenii pe drumuri pentru dosare de pensie sau alocații, ci să le completeze automat pe baza actelor pe care administrația le deține deja.

Birocrația pe hârtie, prima problemă observată de noul ministru

La scurt timp după preluarea mandatului, Dumitru a povestit, la un eveniment organizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, cât de multă birocrație pe suport de hârtie a găsit în minister. „Într-o săptămână, cred că am văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie pe care trebuia să o și citesc”, a spus ministrul, citat de Antena3, care preia informația de la Agerpres.

Experiența i-a schimbat, spune el, ordinea priorităților imediate: „Acum îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară”, a adăugat Dumitru. Evenimentul la care a vorbit prezenta rezultatele unui studiu despre modul în care firmele din România folosesc inteligența artificială.

Despre impactul general al AI asupra economiei, ministrul a fost rezervat în privința unor concluzii ferme. A spus că nu are „un răspuns clar” la întrebarea cum va transforma tehnologia economia, dar a insistat că inteligența artificială „trebuie folosită cu adevărat”, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Referitor la rolul statului față de companii și startup-uri din domeniul tehnologiei, Dumitru a spus că autoritățile ar trebui să fie un facilitator. Dacă acest lucru nu este posibil, statul „ar trebui să nu stea prea mult în cale”, a afirmat ministrul, potrivit ZF.

Unul dintre argumentele folosite de ministru pentru a ilustra potențialul interconectării datelor publice a fost legat de posibilitatea ca startup-urile românești să construiască produse noi pe baza acestor informații. Scopul declarat este ca echipele din diverse ministere, dar și companii private, să poată accesa și prelucra datele publice, pentru a dezvolta instrumente utile cetățenilor.

Dumitru a exprimat și speranța că viitoarele companii românești de tehnologie care vor ajunge la statutul de unicorn vor proveni din domeniul inteligenței artificiale, nu din alte sectoare tehnologice tradiționale.

Provocarea rămâne, însă, una structurală. România se confruntă de ani de zile cu sisteme informatice fragmentate, construite separat de fiecare instituție, fără o arhitectură comună. Corina Vasile, directorul executiv al ANIS, a ridicat la rândul ei întrebarea responsabilității instituționale pentru digitalizare, într-o intervenție citată de ZF la aceeași dezbatere.

Mandatul lui Bogdan Dumitru este, deocamdată, la început. Planul detaliat pentru interconectarea sistemelor statului, despre care a vorbit la evenimentul Edge Institute, nu a fost încă prezentat public în formă completă.