Poate un chatbot de inteligență artificială să înlocuiască un programator atunci când vine vorba despre o problemă banală de zi cu zi, cum e o listă de cumpărături care se pierde printre mesaje și notițe? Răspunsul, potrivit unui experiment relatat de hotnews.ro, este da, cel puțin pentru nevoi simple, bine definite și folosite de un grup mic de oameni.
Autorul experimentului este Anurag Singh, redactor la platforma americană de tehnologie XDA Developers, care a publicat relatarea pe propriul site. El spune că folosește în mod obișnuit Claude pentru proiecte personale, de regulă adăugarea unei funcții la o aplicație găzduită pe serverul lui propriu. De data aceasta și-a propus altceva: o aplicație mobilă pe care să o folosească întreaga familie, nu doar el.
Ideea a pornit de la o problemă banală, dar frecventă în orice gospodărie: membrii familiei uită ce trebuie cumpărat sau nu știu ce au notat ceilalți pe o listă comună. În loc să caute o soluție gata făcută în magazinul de aplicații, Singh a decis să ceară el însuși Claude Code — unealta de programare asistată de Anthropic — să construiască de la zero un sistem potrivit exact nevoilor familiei.
Cum arată aplicația construită exclusiv cu inteligență artificială
Singh a pornit cu o cerință scurtă și clară: o aplicație Android în care toți membrii familiei să poată adăuga produse pe o listă comună, să specifice cantități și să marcheze articolele ca fiind deja cumpărate. Abia după ce acest nucleu a funcționat, a adăugat note și mementouri personale.
Aplicația permite autentificarea prin cont Google și se bazează pe Cloud Firestore, serviciul de bază de date al Google, pentru a sincroniza automat lista între telefoanele familiei. Practic, orice produs adăugat de un membru apare instant pe telefonul celorlalți, fără ca cineva să trebuiască să trimită mesaje separate.
Mementourile funcționează diferit față de restul listei: sunt setate local, pe fiecare telefon, și nu trimit notificări către întreaga familie atunci când un singur membru își programează o alertă pentru sine. Sistemul include și suport pentru funcționare offline, astfel încât lista rămâne utilizabilă chiar și fără conexiune la internet, urmând să se sincronizeze ulterior.
Pentru a controla modificările pe parcursul dezvoltării, Claude Code a fost conectat și la un cont GitHub, platforma unde programatorii își gestionează codul sursă. Această legătură i-a permis lui Singh să revizuiască fiecare schimbare propusă de inteligența artificială și să o anuleze, dacă era cazul, înainte ca ea să ajungă definitiv în aplicație.
Cât costă, de fapt, o aplicație creată cu AI
Unul dintre argumentele centrale ale experimentului este costul aproape inexistent de funcționare. Partea de stocare și sincronizare rulează pe planul gratuit Spark al Firebase, care nu cere introducerea unei metode de plată și oferă suficientă capacitate pentru o listă de cumpărături folosită de câțiva membri ai unei familii.
Costul real nu dispare însă complet: Singh avea deja un abonament plătit la Claude, iar procesul de construire a aplicației a consumat intens resursele acelui abonament. Potrivit relatării sale, dezvoltarea completă — care a inclus autentificarea Google, regulile de acces în Firebase și sistemul de mementouri — l-a făcut să atingă de două ori limita de utilizare de cinci ore permisă în planul său pentru modelul Opus 5.5.
De fiecare dată, lucrul la proiect a trebuit întrerupt până la resetarea limitei, iar aplicația a fost terminată pe parcursul mai multor sesiuni separate. Cu toate aceste întreruperi, Singh consideră că rezultatul a meritat efortul, pentru că a obținut o aplicație adaptată exact nevoilor familiei lui, fără compromisurile aplicațiilor generice disponibile în magazinele de aplicații.
Experimentul lui Singh a fost posibil datorită modelului Opus 5.5, lansat de Anthropic pe 22 septembrie 2026, ca prim membru al noii familii de modele Claude 5.5. Compania susține că Opus 5.5 ajunge la performanțe apropiate de cele ale modelului superior Fable 5.1 pentru majoritatea sarcinilor, dar costă cu 40% mai puțin de rulat decât predecesorul său, Opus 5. Modelul a devenit între timp opțiunea implicită pentru utilizarea în Claude Code, unealta de programare asistată folosită și în acest experiment.
Cazul descris de Singh se adaugă unui val tot mai vizibil de proiecte software mici, construite de persoane fără pregătire formală de programator, cu ajutorul unor asistenți AI capabili să scrie, să testeze și să depaneze cod direct din limbaj natural. Diferența față de generațiile anterioare de instrumente „no-code” este că rezultatul final e un cod real, pe care autorul îl poate modifica ulterior, înțelege și controlează prin propriul cont GitHub.
Rămâne, totuși, o întrebare deschisă pentru oricine ar vrea să repete experimentul acasă: cât de departe poate merge un asemenea proiect personal înainte ca limitele de utilizare ale unui abonament obișnuit să devină un obstacol real. Pentru o aplicație simplă, folosită de câțiva oameni, soluția pare să funcționeze. Pentru un proiect mai complex, costul în timp și în resurse de calcul ar putea crește considerabil, chiar dacă infrastructura de stocare rămâne gratuită.



