România, sub Bulgaria și Serbia la digitalizare: ultima din UE la interacțiunea online cu statul

România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană la interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului prin mijloace online, deși aproape toate gospodăriile au acces la internet. Concluzia apare într-un raport al companiei de business intelligence SeeNext, citat de Economedia.ro. Țara obține 53 de puncte dintr-un maxim de 120 în noul indice al digitalizării centrate pe oameni, realizat de firma cu sediul la Sofia.

Scorul plasează România sub Bulgaria, care adună 59 de puncte, și sub Serbia, cu 64 de puncte. Reperul folosit pentru comparație este media Uniunii Europene, de 100 de puncte. Indicele, numit Human-Centered Digitisation Index, nu măsoară doar existența infrastructurii, ci și cât de mult o folosesc efectiv oamenii și cât de multă autonomie le oferă în viața de zi cu zi.

Raportul, intitulat „Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity”, analizează patru domenii esențiale pentru viața cotidiană: sănătatea, educația, serviciile publice și locul de muncă. Metodologia pornește de la o observație simplă — accesul la tehnologie nu înseamnă automat că oamenii o folosesc în folosul lor.

„România are cele mai bune fundamente din regiune și cea mai slabă conversie a acestora”, a declarat Liliya Goranova, responsabila diviziei de cercetare SeeNext, la prezentarea studiului, potrivit Sfin.ro. Fraza rezumă paradoxul identificat de cercetători: țara are unelte, dar nu le pune la treabă.

Internet aproape peste tot, dar servicii publice ocolite

Datele privind accesul fizic la internet arată o imagine favorabilă pentru România. În 2025, 95,5% dintre gospodării aveau conexiune la internet, peste media Uniunii Europene de 94,8% și peste nivelurile din Bulgaria, de 92,8%, și Serbia, de 90,1%. Țara dispune și de mai multe calculatoare pentru elevi decât media europeană, un indicator pozitiv pentru infrastructura din educație.

Tabloul se schimbă radical atunci când raportul analizează interacțiunea reală dintre cetățeni și autoritățile statului. Doar 24,1% dintre români au folosit în 2025 servicii de e-guvernare printr-un site sau o aplicație, scrie Economedia.ro. Media europeană pentru același indicator este de 71,9%, de aproape trei ori mai mare.

Poziția României rămâne ultima din Uniune la acest capitol, sub Bulgaria, cu 36%, și Serbia, unde procentul ajunge la 64,2%, potrivit datelor citate de Sfin.ro. Din 2023 până acum, ponderea românilor care interacționează digital cu statul a crescut cu numai 1,5 puncte procentuale, un ritm considerat nesemnificativ de autorii studiului.

Un avertisment similar a venit recent și din partea Consiliului Fiscal, care a arătat că ponderea utilizatorilor de internet din România ce au accesat servicii de e-guvernare a scăzut la 25,43% în 2025, de la 26,9% în anul anterior. Instituția a numit pilonul serviciilor publice digitale cel mai slab punct al țării în clasamentul european DESI, cu toți indicatorii aferenți sub media europeană.

Contrastul cu discursul oficial e vizibil. În aceeași perioadă, ANAF a anunțat că a dezvoltat noi aplicații între 2021 și 2026, finanțate în principal din fonduri europene prin PNRR, și că a interconectat date din mai multe sisteme pentru analize de risc. Instituția organizează acum sesiuni de instruire pentru echipele de management din toată țara, menite să ajute la folosirea eficientă a noilor unelte digitale, potrivit unui comunicat citat de Cursdeguvernare.ro. Raportul SeeNext sugerează însă că astfel de eforturi punctuale nu au schimbat încă percepția și comportamentul majorității cetățenilor.

Companiile folosesc puțin inteligența artificială, iar competențele rămân reduse

Zona privată nu stă mult mai bine decât administrația publică. Doar 5,2% dintre companiile românești foloseau tehnologii de inteligență artificială în 2025, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, arată raportul SeeNext. Procentul plasează România în coada clasamentului european la un indicator considerat esențial pentru competitivitatea economică pe termen mediu.

La capitolul acces la internet în scopuri profesionale, doar 44,9% dintre angajații români aveau această posibilitate în 2025. Cifra este apropiată de cea din Bulgaria, dar mult sub cea din Serbia, unde procentul ajunge la 57,4%, și sub reperul european de 64,6%, potrivit Economica.net. Doar 14,5% dintre întreprinderile românești aveau anul trecut un nivel ridicat de intensitate digitală.

Competențele populației rămân un obstacol major, independent de generația de echipamente disponibile. Doar 11% dintre români au urmat cursuri online, potrivit cifrelor din raport, iar doar 11,1% au competențe digitale peste nivelul de bază, față de aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene, scrie PS News, care citează aceeași sursă.

SeeNext descrie profilul digital al României ca pe o piramidă cu o bază tehnologică relativ largă — internet, calculatoare, rețele de mare capacitate — peste care se suprapun niveluri insuficient dezvoltate de utilizare efectivă. Concluzia autorilor este că principalul obstacol nu mai este accesul la echipamente, ci lipsa politicilor care să ajute oamenii să dezvolte și să folosească efectiv competențele digitale câștigate.

Sănătatea rămâne, potrivit aceleiași analize, cel mai slab capitol al digitalizării românești dintre cele patru domenii urmărite. Raportul menționează eforturi de reconstrucție a infrastructurii digitale din spatele sistemului medical și dezvoltarea unui portal unic prin care pacienții ar urma să acceseze istoricul medical, rețetele și alte servicii printr-un singur cont, dar aceste proiecte nu au ajuns încă la o utilizare pe scară largă.

Diferența dintre România și cele două țări vecine se vede și la nivelul locurilor de muncă. La acest capitol, România a obținut 14 puncte din 25 posibile, înaintea Bulgariei, cu 12 puncte, dar mult în urma Serbiei, care a strâns 22 de puncte, potrivit datelor publicate de Sfin.ro. Raportul plasează astfel România la mijlocul clasamentului regional, departe însă de nivelul necesar pentru a reduce decalajul față de media europeană.

SeeNext este o companie de business intelligence cu sediul central la Sofia, specializată în analize economice, financiare și sectoriale pentru Europa de Sud-Est. Compania a mai publicat anterior analize comparative privind digitalizarea din regiune, inclusiv un studiu din 2024 care arăta un tipar similar: infrastructură digitală avansată, dar adopție redusă a tehnologiilor avansate precum inteligența artificială și cloud computing, atât în România, cât și în Bulgaria, în comparație cu Serbia.