Tudor Tech plătește cercetători din România cu 12.000-15.000 de euro pe lună, cât în fabrica din Elveția

Compania românească Tudor Tech, specializată în sisteme de scanare cu raze X pentru aeroporturi și vămi, plătește cercetătorii și dezvoltatorii de arhitecturi software din România cu salarii de 12.000-15.000 de euro pe lună. Afirmația îi aparține fondatorului companiei, Mircea Tudor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Tudor Tech are 128 de angajați în România și alți 36 în fabrica din Saint-Imier, Elveția, unde mai mult de jumătate dintre salariați sunt tot români, potrivit publicației citate. Compania produce scanere Roboscan, folosite pentru verificarea avioanelor, camioanelor și containerelor în punctele de frontieră și pe aeroporturi.

Mircea Tudor a explicat că la nivelul specialiștilor de top, diferențele salariale dintre cele două țări dispar aproape complet. „În România, am salarii de 12.000-15.000 euro, câştigate de cercetători, dezvoltatorii de arhitecturi de software”, a declarat fondatorul companiei, citat de ZF. El a adăugat că are „angajaţi în cercetare cu salarii mai mari decât managementul”.

Explicația antreprenorului este că piața globală pentru experți în fizică nucleară, dezvoltare software sau algoritmi matematici e aceeași, indiferent de țară. „Atunci nu mai sunt aceleaşi diferenţe, pentru că şi în România ar trebui să-i plăteşti bine ca să stea şi să aducă valoare adăugată”, a mai spus Mircea Tudor, potrivit ZF.

De la invenția premiată la Geneva, la fabrica elvețiană

Compania are rădăcini vechi în cercetarea românească. MBTelecom, nucleul din care s-a dezvoltat ulterior Tudor Tech, a fost fondată de Mircea Tudor în 1994. Grupul a câștigat de trei ori Marele Premiu al Expoziției Internaționale de Invenții de la Geneva, în 2009, 2013 și 2014, pentru scanerele sale robotizate destinate avioanelor, camioanelor și containerelor.

În 2014, antreprenorul a decis să deschidă o fabrică și în Elveția, la Saint-Imier, localitate cunoscută ca leagănul industriei ceasornicăriei elvețiene. Alegerea nu a fost întâmplătoare: produsele fabricate acolo pot purta eticheta „Swiss Made”, apreciată pe piețele internaționale de securitate. Investiția inițială s-a ridicat la aproximativ 45 de milioane de franci elvețieni, echivalentul a circa 44 de milioane de euro la acea vreme.

Capacitatea industrială din Elveția a fost afectată în această vară de un incendiu, iar fabrica se află acum în renovare, potrivit ZF. Compania nu a detaliat public amploarea pagubelor sau termenul estimat pentru revenirea la capacitatea normală de producție.

Deși salariile pentru poziții de top sunt comparabile în cele două țări, Mircea Tudor a nuanțat discuția despre costuri. Antreprenorul spune că România nu este neapărat mai ieftină decât Elveția, atunci când sunt calculate toate cheltuielile unei companii, nu doar salariile brute ale angajaților.

De ce rămân românii cu competențe rare pe piața locală

Declarațiile lui Mircea Tudor vin pe fondul unei discuții mai largi despre migrația specialiștilor români cu competențe tehnice avansate. Firmele din domenii precum securitatea, tehnologia militară sau cercetarea aplicată concurează global pentru ingineri de software, fizicieni și matematicieni specializați în algoritmi.

Fondatorul Tudor Tech a subliniat că performanța cercetătorilor din România nu este una recentă, ci se bazează pe o tradiție formată în școala tehnică locală. „Nu mai vorbesc de performanţele din trecut, pentru că bună parte din cercetătorii noştri sunt produşi ai şcolii de acum 20, 30, 40 de ani şi încă sunt foarte performanţi”, a afirmat el, potrivit ZF.

Compania a mai fost prezentă în presa economică și pentru contractele câștigate cu instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea Vamală și Compania Națională Aeroporturi București, pentru livrarea și mentenanța echipamentelor de scanare cu raze X. Tudor Tech, prin filiala sa elvețiană Tudor Scan Tech, este considerată unul dintre puținii producători mondiali de scanere robotizate pentru vehicule mari, alături de un număr restrâns de concurenți internaționali.

Exemplul Tudor Tech arată un fenomen mai larg valabil în industria tehnologică românească: pentru pozițiile de nișă, cu cerere mare și ofertă mică de specialiști, companiile sunt nevoite să aplice grile salariale internaționale, chiar dacă operează în România. Fenomenul se regăsește și la alte companii de tehnologie sau cercetare aplicată din țară, unde salariile pentru rolurile înalt specializate depășesc cu mult media pieței locale, apropiindu-se de nivelurile din Europa de Vest.

Diferența rămâne însă semnificativă la nivelul salariilor medii din economie. Nivelul de 12.000-15.000 de euro lunar citat de Mircea Tudor este de zeci de ori mai mare decât salariul mediu net din România, ceea ce confirmă că astfel de remunerații sunt rezervate unui segment restrâns de experți, nu angajaților obișnuiți din companie.