În industria românească de restaurante, cafenele și baruri activează peste 32.500 de firme, cu afaceri cumulate de 35,4 miliarde de lei anul trecut, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, realizată pe baza datelor Bridge to Information.

Structura pieței arată o polarizare extremă: mai bine de 99,9% dintre companii sunt microîntreprinderi și IMM-uri, în timp ce doar 20 de firme se încadrează în categoria companiilor mari. Aproape 30.000 dintre firmele înregistrate sunt microîntreprinderi, adică operează, în general, o singură „cârciumă” sau cel mult două, fiind afaceri mici de familie.

La polul opus, cele 20 de companii mari au adunat anul trecut 5,8 miliarde de lei încasări, o sumă care reprezintă aproape 16% din cifra de afaceri totală a sectorului, obținută de un număr infim de jucători. Printre aceștia se numără McDonald's, KFC, Mesopotamia, Starbucks, City Grill, Spartan, Taco Bell, Pizza Hut, NoodlePack și Cartofisserie, alături de firme de catering precum Deligroup, care operează brandul Eurest, arată analiza ZF.

Fast-food-ul crește, restaurantele clasice pierd teren

Concentrarea pieței în jurul unui număr mic de lanțuri internaționale nu e un fenomen izolat, ci reflectă o tendință mai amplă din HoReCa românesc. Potrivit unei analize citate de Economedia, segmentele de fast-food și cafenelele de specialitate au continuat să crească în 2025, în timp ce restaurantele tradiționale au pierdut teren pe fondul inflației și al scumpirii repetate a meniurilor.

Diferența de scară dintre jucătorii mari și restul pieței e vizibilă în cifre. Potrivit Forbes.ro, operatorul McDonald's în România, Premier Restaurants, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de peste 2,26 miliarde de lei, cu 400.000 de clienți zilnic și peste 59 de milioane de comenzi în tot anul. KFC a trecut, la rândul său, de 1,1 miliarde de lei în cifra de afaceri, conform datelor RisCo citate de aceeași sursă.

Anul trecut au intrat în insolvență trei lanțuri cunoscute de restaurante — La Plăcinte, Noodle Pack și Salad Box — pe fondul problemelor de lichiditate și al întârzierilor la plata furnizorilor, potrivit analizei citate de Economedia. Aceeași sursă arată că aproximativ 70% dintre restaurantele nou-înființate eșuează în primul an de funcționare, iar 90% în primii doi ani, un context care explică de ce piața rămâne dominată numeric de microîntreprinderi, dar valoric de un grup restrâns de lanțuri.

Doar 20 de companii mari domină o piață fragmentată

Contrastul dintre numărul firmelor și concentrarea veniturilor arată o piață în care micile afaceri de familie asigură prezența în fiecare cartier și localitate, dar nu au puterea financiară a marilor lanțuri. Industria HoReCa în ansamblu, care include și hotelurile, a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de anul precedent, conform datelor prezentate la Conferința Barometrul Ospitalității, organizată de HORA — Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România.

Restaurantele și barurile, ca segment separat, au generat împreună aproximativ 32 de miliarde de lei anul trecut, cu 7% mai mult decât în 2024, o evoluție apropiată de rata medie a inflației. În același timp, profitabilitatea sectorului a scăzut la cel mai redus nivel de după pandemie, de la 8% la 6% din venituri, potrivit analizei economistului Iancu Guda, prezentată la aceeași conferință.

Scăderea profitului a fost mai accentuată în cazul companiilor mici și mijlocii, cu venituri sub 500.000 de euro, pe fondul modificării regimului de taxare aplicabil microîntreprinderilor. Asta înseamnă că, în ciuda numărului lor covârșitor, micile afaceri de familie din sector sunt cele mai expuse presiunilor fiscale și de costuri, în timp ce marii jucători internaționali își continuă expansiunea prin deschiderea de noi locații și investiții în digitalizare.

Piața de restaurante, cafenele și baruri din România rămâne, astfel, un exemplu clasic de industrie fragmentată la bază și concentrată la vârf: mii de mici antreprenori concurează pentru supraviețuire, în timp ce câteva branduri internaționale controlează o pondere disproporționată din venituri.