Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscut sub acronimul PPWR, se aplică în România din 12 august 2026. Fiind regulament european, și nu directivă, produce efecte directe, fără transpunere în legislația națională, potrivit StartupCafe.ro.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția că firmele din România au intrat deja în noul regim, fără ca autoritățile să le fi oferit instrumentele necesare pentru a înțelege ce le cere legea. Organizația nu contestă obiectivul european de reducere a deșeurilor de ambalaje, ci lipsa de pregătire administrativă a statului.

Regulamentul a intrat în vigoare la 11 februarie 2025, dar a avut o perioadă de tranziție de aproape un an și jumătate, până la aplicarea generală din această lună. Comisia Europeană estimează că, fără măsuri suplimentare, cantitatea de deșeuri de ambalaje din Uniune ar fi crescut cu 19% până în 2030, iar deșeurile din plastic cu până la 46%, conform sursei citate.

Antreprenorii trebuie mai întâi să identifice ce rol au în lanțul economic al ambalajelor. Regulamentul distinge mai multe categorii: fabricant, producător, importator, distribuitor, reprezentant autorizat pentru răspunderea extinsă a producătorului, distribuitor final și furnizor. Fiecare rol vine cu obligații diferite, iar o singură companie poate avea, simultan, mai multe roluri și, prin urmare, mai multe seturi de obligații de respectat.

Problema semnalată de CONAF este că autoritățile române nu au publicat nicio estimare a numărului de firme afectate de aceste noi obligații. Organizația nu știe nici câte dintre companiile vizate sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici, cele mai vulnerabile la costuri administrative suplimentare.

Ce cere CONAF de la Ministerul Mediului pentru firmele din România

CONAF a transmis un comunicat, vineri, prin AGERPRES, în care solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să publice, în maximum 60 de zile, un ghid național de încadrare. Acest ghid ar trebui să conțină exemple concrete pentru trei sectoare: comerț, producție alimentară și produse vândute sub marcă proprie.

Organizația mai cere ca, pentru microîntreprinderi, autoritățile să acorde o perioadă de 12 luni în care accentul să fie pus pe îndrumare și pe remedierea neregulilor administrative, nu pe sancționare directă. Argumentul este că obligațiile de conformare pot afecta disproporționat firmele mici comparativ cu companiile mari, care au deja departamente juridice și de conformitate.

„Calendarul european nu așteaptă, iar companiile trebuie să respecte astăzi reguli pentru aplicarea cărora statul ar fi trebuit să le pregătească ieri”, se arată în comunicatul CONAF, citat de AGERPRES.

Organizația precizează, totodată, că nu solicită amânarea regulamentului european, ci ca statul român „să îl facă aplicabil”, printr-un sprijin real oferit companiilor. CONAF susține obiectivele europene privind reducerea deșeurilor de ambalaje, dar consideră că succesul cadrului legal depinde de capacitatea autorităților de a transforma o obligație juridică complexă într-una pe care firmele o pot identifica și aplica.

Câte firme din România sunt afectate de noile obligații privind ambalajele

La 31 iulie 2026, România avea aproape 1,8 milioane de entități economice active, potrivit datelor citate de CONAF. Organizația precizează explicit că nu susține că toate aceste firme intră sub incidența regulamentului, ci doar că lipsa unei cifre exacte face dificilă evaluarea impactului real asupra economiei.

Pe lângă solicitarea adresată Ministerului Mediului, CONAF cere și Administrației Fondului pentru Mediu și Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, separat pe categorii de dimensiune a firmelor.

Organizația a mai propus ca Oficiul Național al Registrului Comerțului să introducă distribuția pe activități CAEN în statisticile lunare relevante. Astfel, impactul noilor obligații ar putea fi evaluat în funcție de structura reală a economiei românești, pe sectoare și dimensiuni de firmă.

Din perspectiva firmelor afectate, primele obligații care devin aplicabile din 12 august 2026 țin de procedura de evaluare a conformității, de Declarația de conformitate UE și de Dosarul Tehnic, documente obligatorii pentru toate ambalajele introduse pe piața europeană. Fabricanții și importatorii trebuie să întocmească aceste documente, care includ rapoarte de testare și informații privind compoziția ambalajului.

Nu toate cerințele regulamentului devin obligatorii simultan. Unele dintre cele mai importante, precum regulile privind conținutul minim de material reciclat în ambalajele din plastic sau limitarea spațiului gol din ambalajele de transport, se aplică abia din 2030. Pentru firmele mici, prima provocare practică rămâne însă identificarea corectă a propriului rol în lanțul de aprovizionare și a documentelor pe care trebuie să le ceară furnizorilor, în absența unui ghid oficial al autorităților.