Antreprenoarele din She's Next: delegarea și limitele personale, cheia creșterii afacerii

Antreprenoarele din România care au trecut prin programul She's Next, derulat de Visa și ING Bank în colaborare cu Impact Hub Bucharest, vorbesc despre o problemă rar discutată public: linia subțire dintre muncă și viață personală când afacerea e a ta. Potrivit Economedia, participantele descriu cum identitatea personală se contopește cu brandul, iar granița dintre job și viața privată dispare treptat.

Cristina Olteanu, fondatoarea AlbAlb, un business care promovează creații ale unor designeri și artiști români, a câștigat premiul al doilea la ediția 2026 a programului. Ea a lucrat anterior în sectorul bancar și spune că diferența majoră dintre angajat și antreprenor nu ține de domeniu, ci de statut. „De muncit cred că se muncește mult în ambele domenii. Doar că atunci când ai business-ul tău este foarte important să știi să delimitezi partea de lucru de cea de viață personală”, a declarat Olteanu, citată de Economedia.

Comparativ cu alte piețe europene, România stă relativ bine la participarea femeilor în antreprenoriat, dar rămâne în urmă la condițiile structurale care susțin creșterea acestor afaceri. Potrivit unei analize a organizației The Business Alliance pe date Eurostat, citată de ZF, aproape 4 din 10 antreprenori din România sunt femei, peste media europeană de 34,4%. Țara ocupă locul trei în UE, după Grecia și Polonia, cu aproximativ 620.000 de femei acționare sau asociate în firme active.

Cifrele arată o participare numerică solidă, dar nu rezolvă problemele de fond semnalate chiar de antreprenoarele din program. Un studiu realizat pentru ING Bank de Bravva Capital, denumit She's Here, plasează marketingul și vânzările drept cea mai mare provocare, menționată de peste jumătate dintre respondente (52%). Urmează schimbările fiscale și legislative, citate de 41% dintre femeile din mediul de afaceri românesc, și competiția mare pe piață, resimțită de 39% dintre ele.

De ce rămâne delegarea un obstacol pentru antreprenoarele din România

Spre deosebire de discursul public despre echilibrul muncă-viață, studiul She's Here arată că lipsa timpului pentru familie sau prieteni nu apare între principalele provocări de business raportate de respondente. Discrepanța asta sugerează că problema nu e lipsa de conștientizare, ci dificultatea practică de a delega activități operaționale către o echipă, mai ales în afaceri mici, cu prezență fizică obligatorie.

Olteanu a explicat, pentru Economedia, că programul She's Next a obligat-o să își rezerve timp săptămânal pentru gândire strategică, nu doar pentru operațiuni curente. „Ca antreprenor, ajungi la un moment dat să faci foarte mult activități operaționale [...] și să pierzi un pic imaginea de ansamblu”, a spus ea, descriind cum coaching-ul din program a responsabilizat-o să delege efectiv, nu doar să declare intenția.

Date globale despre antreprenoriatul feminin confirmă tiparul. Raportul Global Entrepreneurship Monitor 2024/2025, citat de organizatori internaționali ai cercetării, arată că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să închidă o afacere din motive familiale sau personale. Printre motivele principale invocate de femei pentru închiderea unui business se numără lipsa de profitabilitate, motivele personale și problemele de finanțare. Accesul redus la capital de risc rămâne o barieră structurală: doar aproximativ 20% dintre startup-urile europene sunt conduse de femei, iar o fracțiune mică din finanțarea de tip venture capital ajunge la proiecte conduse de ele, potrivit cercetărilor citate în presa internațională de specialitate.

În acest context, comparativ cu alte piețe unde Visa derulează programe similare She's Next, varianta românească are o particularitate: sesiunile de coaching și pregătire se desfășoară pe o perioadă mai lungă decât în celelalte țări, potrivit informațiilor publicate de organizatori. Programul a ajuns la a treia ediție, cu granturi totale de 90.000 de euro pentru ediția 2026-2027, față de 60.000 de euro la ediția precedentă, și cu aproape 1.000 de companii fondate de femei înscrise la ultima ediție încheiată.

Rolul tehnologiei în businessurile mici conduse de femei

Aura Toma, director de marketing Visa pentru România, Bulgaria, Croația și Slovenia, și mentor în program, leagă echilibrul personal de o tranziție structurală a afacerii: de la fondator care face totul singur, la un business care funcționează prin procese și oameni. „Una dintre cele mai importante tranziții pentru un antreprenor este să treacă de la a face totul singur la a construi un business care poate funcționa și crește”, a explicat Toma, citată de Economedia.

Potrivit ei, tehnologia și instrumentele bazate pe inteligență artificială pot prelua activități repetitive și pot elibera timp pentru decizii strategice, mai ales în echipele mici cu resurse limitate. Această direcție se potrivește cu tendința mai largă observată în economia românească, unde digitalizarea proceselor interne devine un criteriu de competitivitate chiar și pentru firmele mici, nu doar pentru corporații.

Iulia Suciu, fondatoarea Zen-Vita Kombucha și câștigătoarea premiului întâi la ediția a doua a programului, confirmă aceeași observație: viața personală a antreprenorului nu dispare, dar cele două laturi ajung inevitabil să se întrepătrundă. Pentru multe dintre participantele la program, soluția practică nu a fost separarea totală a muncii de viața privată, ci construirea unei echipe capabile să asigure continuitatea afacerii atunci când fondatoarea se retrage temporar.

Comparativ cu alți antreprenori din Europa Centrală și de Est, unde proporția femeilor în antreprenoriat rămâne ridicată datorită tradiției micro-afacerilor de familie, România pare să urmeze un tipar regional specific: participare numerică mare, dar provocări structurale similare privind accesul la finanțare și la rețele de business, potrivit analizelor citate de presa economică românească. Diferența constă în efortul instituțional de a oferi mentorat direcționat, prin programe precum She's Next, care completează golurile lăsate de sistemul bancar tradițional și de piața de capital de risc, insuficient orientată spre proiectele conduse de femei.