Comunele din Iași au bani europeni pentru panouri solare, dar nu și pentru baterii de stocare

Comuna Moșna, din județul Iași, își construiește acum propriul parc fotovoltaic, finanțat din fonduri europene. Primarul Georgel Popa are însă un regret: proiectul nu include și o baterie de stocare, așa că energia produsă ziua nu poate fi păstrată pentru noapte, potrivit unei anchete publicate de economedia.ro.

Cazul Moșnei nu e izolat. În tot județul Iași, zeci de comune, orașe și instituții publice au accesat bani europeni pentru centrale solare în ultimii ani, dar aproape niciuna nu a putut include, până acum, și capacitatea de a stoca electricitatea produsă în timpul zilei.

Primele investiții au pornit din Programul Operațional Infrastructură Mare, de unde au mai apucat finanțare doar comunele Ion Neculce și Scobinți, în 2023. La Ion Neculce, investiția a ajuns la 5,2 milioane de lei, jumătate suportată din bugetul local. La Scobinți, numai achiziția și punerea în funcțiune a centralei a costat 4,4 milioane de lei.

Proiectele următoare au trecut pe Fondul de modernizare, program prin care România și alte șase state UE cu venituri mici au primit 2,4 miliarde de euro pentru surse regenerabile. Opțiunea de a finanța și sisteme de stocare a fost adăugată abia anul acesta, mult după ce majoritatea comunelor ieșene depuseseră deja cereri de finanțare.

Comune, universități și un aeroport, cu parcuri fotovoltaice fără baterii

Lista beneficiarilor este lungă: comunele Lețcani, Deleni, Strunga, Ciortești, Ciurea, Tomești, Ceplenița, Victoria, Balș, Comarna, Mogoșești-Siret, Miroslava, Cristești, Holboca, Moșna, Al.I. Cuza, Cotnari, Tansa și Tătăruși au aplicat pentru centrale solare fără componentă de stocare. Li s-au alăturat orașele Iași, Hârlău și Podu Iloaiei, dar și Compania de Transport Public, Aeroportul Iași, ApaVital și patru universități ieșene.

Dintre toate aceste proiecte, doar aerogara și Aeroclubul Român au inclus, potrivit licitațiilor lansate în primăvara acestui an, și capacități de stocare. ApaVital și Primăria Iași urmează să adauge ulterior asemenea facilități, pentru instalațiile din Complexul de tratare Chirița, respectiv din CET II Holboca.

Primarul comunei Miroslava, Dan Niță, are aceeași experiență ca și colegul său de la Moșna. Localitatea a ridicat un parc de 1.668 de panouri solare, cu o putere de 900 kW, dar fără sistem de stocare. „Acum facem demersurile să vedem cum putem să înmagazinăm energia electrică într-o stație de 2 MW de la noi”, a declarat Niță pentru economedia.ro, adăugând că va trebui găsită finanțare separată pentru această investiție.

Cei doi primari sunt de aceeași părere despre modul în care a fost gândit programul de finanțare la nivel național. Georgel Popa spune că nimeni nu a estimat efectul cumulat al zecilor de mii de prosumatori care alimentează masiv Sistemul Energetic Național doar în timpul zilei, în lipsa unui studiu de impact prealabil. Dan Niță merge mai departe: „S-a greșit la nivel național. Prima dată trebuiau construite stațiile de stocare și abia după aceea instalațiile de producere a energiei electrice”.

Energia stocată, un lux pe care puțini și l-au permis

Singurul loc din județ unde producția și stocarea se construiesc simultan este Aeroportul Iași. Al doilea parc fotovoltaic al aerogării va produce 4,4 MW și va putea înmagazina 4,7 MW. Directorul Romeo Vatră spune că proiectul e încă în faza de proiectare, după un audit energetic care a ținut cont și de primul parc, deja funcțional și care produce circa 1 MW. Practic, dacă stația de stocare rămâne la 4,7 MWh, ar putea rămâne nefolosiți 600 kW din capacitatea instalată. Anul acesta, regia aeroportuară a cheltuit 4,5 milioane de lei pe achiziția de energie electrică.

ApaVital, societatea de apă a județului, pare cea mai bine poziționată dintre toți beneficiarii, chiar și fără baterii, pentru că are deja trei instalații solare amplasate în puncte cu consum constant pe tot parcursul zilei. Sistemul de pe acoperișul sediului din Copou aduce o economie de aproximativ 10% din consumul mediu al Stației de Pompare Mijlociu, cel de la Stația de Epurare Dancu economisește 11%, iar cel de la Stația de Pompare Păcurari, circa 13%, potrivit reprezentanților societății citați de sursă. O a patra centrală, la Complexul de tratare Chirița, va veni de la bun început cu o capacitate de stocare de 200 kW, alături de 1.200 de panouri și 700 kW putere instalată.

Anchetat de secetă, sectorul energetic românesc a resimțit anul acesta și oprirea temporară a unor hidrocentrale de pe Dunăre, dar și a două reactoare de la Cernavodă, din cauza scăderii nivelului apei folosite pentru răcire. În acest context, lipsa capacităților de stocare la nivel local ridică întrebări despre eficiența investițiilor publice în energie regenerabilă, chiar dacă banii au fost, în mare parte, nerambursabili.