Construcții Erbașu, unul dintre cei mai mari constructori cu capital românesc, estimează pentru 2026 o creștere de aproximativ 10% a cifrei de afaceri, potrivit zf.ro. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de puțin peste 3 miliarde de lei.

„Venim deja după un an 2025 cu un volum foarte ridicat al activității și o cifră de afaceri semnificativ mai mare față de anii anteriori. Practic, vorbim despre o creștere peste o bază deja ridicată, susținută de proiectele aflate în execuție și de dimensiunea portofoliului nostru”, a declarat Cristian Erbașu, proprietarul companiei, citat de zf.ro.

Anul trecut, compania a trecut pentru prima dată de pragul de 3 miliarde de lei cifră de afaceri, o creștere de 36% față de cei 2,2 miliarde de lei raportați în 2024. Avansul a dus firma pe locul patru în topul celor mai mari constructori din România, arată datele publicate anterior de zf.ro. Liderii pieței continuă să fie cele trei companii ale grupului UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu.

De la firmă de familie la constructor cu afaceri de 3 mld. lei

Construcții Erbașu a fost fondată în 1990 de Mihai Erbașu, inginer și unul dintre primii antreprenori privați din construcții după 1989. Firma a pornit cu circa 40 de angajați și s-a concentrat inițial pe lucrări edilitare, apoi pe construcții civile, pe fondul cererii tot mai mari a românilor pentru locuințe diferite de blocurile din perioada comunistă.

Cristian Erbașu, fiul fondatorului, a preluat conducerea companiei în 2004, după decesul brusc al tatălui său. Tranziția a fost dificilă: activitatea firmei a scăzut la aproximativ 35% din nivelul anterior, în timp ce partenerii și clienții și-au pierdut temporar încrederea. Compania și-a refăcut poziția în anii următori, mizând pe proiecte finanțate din fonduri europene și pe licitații publice.

În 2015, grupul de firme al familiei Erbașu raporta afaceri de circa 470 de milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de euro. Zece ani mai târziu, doar compania Construcții Erbașu, fără celelalte firme din grup, a depășit 3 miliarde de lei. Creșterea a fost susținută în mare parte de investițiile publice, în special de cele finanțate din fonduri europene.

Astăzi, compania are aproape 3.600 de angajați și zeci de șantiere active în aproape 30 de județe din România. Grupul Erbașu deține și alte afaceri, printre care fabrica de lactate Nucet, din judeţul Dâmboviţa, precum și investiții în domeniul hotelier.

Portofoliu de 5 mld. euro cu spitale, stadioane și metrou

Portofoliul de proiecte pentru perioada 2026-2030, estimat la aproximativ 5 miliarde de euro, cuprinde lucrări din mai multe domenii. Printre acestea se numără drumul expres Satu Mare-Oar, Institutul Regional de Oncologie Timişoara și Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra-Neamţ.

Compania este implicată și în extinderea magistralei M4 de metrou din Bucureşti, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură urbană din capitală. La acestea se adaugă investiţii în infrastructura sportivă: stadionul „Gheorghe Hagi” din Constanţa, stadionul „Dan Păltinişanu” din Timişoara şi noul stadion din Hunedoara.

„Sunt proiecte pe care le realizăm fie individual, fie în asociere cu alţi parteneri constructori. Așadar, pentru noi, finalul lui 2026 nu înseamnă doar închiderea unor proiecte importante, ci și începutul unei noi etape”, a mai spus Cristian Erbaşu, citat de zf.ro.

Compania funcţionează atât individual, cât şi în asociere cu alţi constructori, o formulă folosită frecvent pentru proiectele publice de mare anvergură din România. Portofoliul actual, de două-trei ori mai mare decât în anii precedenți, reflectă tendința generală a pieței construcțiilor românești, susținută de investițiile în infrastructură rutieră, sănătate publică și facilități sportive finanțate din bugetul de stat și din fonduri europene.

Provocările rămân însă legate de forța de muncă calificată și de predictibilitatea finanțării proiectelor publice, aspecte semnalate în mai multe ocazii de conducerea companiei. Compania a devenit, în acest context, unul dintre cei mai mari angajatori de forță de muncă străină din construcțiile românești, cu peste 250 de lucrători veniți din țări precum Tadjikistan, Nepal, Pakistan, Vietnam și Maroc.