România a pierdut 9.919 firme noi în 9 luni din 2026: de ce scade antreprenoriatul

Câți antreprenori noi mai apar, de fapt, în România de la an la an? Răspunsul din datele oficiale pentru 2026 nu este încurajator. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a publicat cifrele pentru primele nouă luni ale anului, iar economedia.ro a sintetizat radiografia acestui parcurs sub titlul „Radiografia antreprenoriatului românesc". Concluzia e simplă: tot mai puțini oameni aleg să-și deschidă o afacere, iar harta țării arată un declin aproape generalizat.

Potrivit economedia.ro, care citează datele ONRC relatate de Agerpres, numărul total al înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a ajuns la 100.975 în perioada ianuarie-septembrie 2026. Cifra înseamnă o scădere de 8,94% față de aceeași perioadă din 2025, când fuseseră înregistrate 110.894 de firme noi. Practic, aproape 10.000 de antreprenori care ar fi putut apărea anul acesta au lipsit din statistici, comparativ cu anul trecut.

Din totalul de 100.975 de înmatriculări, 55.751 au fost societăți cu răspundere limitată (SRL), forma juridică preferată de cei care pornesc o afacere mai complexă. Alte 40.800 au fost persoane fizice autorizate (PFA), varianta aleasă în general de liber-profesioniști și de cei care prestează servicii pe cont propriu. Restul, aproximativ 4.236 de înregistrări, au revenit întreprinderilor individuale și celor familiale, forme juridice mult mai rar folosite.

De ce doar trei județe din România mai au creșteri

Dacă la nivel național tendința e clar descendentă, imaginea pe județe arată o fractură și mai pronunțată. Potrivit datelor citate de economedia.ro, doar trei județe din cele 41 ale țării au reușit să înregistreze mai multe înmatriculări decât în 2025: Călărași, cu un avans de 7,88%, Constanța, cu 6,65%, și Galați, cu 1,55%. Un al patrulea județ, Ialomița, a rămas la același nivel ca în anul anterior, fără creștere și fără scădere.

Toate celelalte județe din România au consemnat scăderi, unele dintre ele considerabile. Cele mai mici numere absolute de firme noi au apărut în Covasna, cu doar 522 de înmatriculări, în scădere cu 15,94% față de primele nouă luni din 2025. Tulcea a avut 596 de înregistrări, cu 25,31% mai puține, iar Mehedinți a coborât la 626, cu 18,6% mai puțin. Teleorman, Caraș-Severin și Ialomița completează lista județelor cu cele mai puține firme noi din țară.

Bucureștiul rămâne, previzibil, principalul pol antreprenorial al României, cu 24.326 de înmatriculări în primele nouă luni, însă și capitala a înregistrat o scădere de 2,63% față de anul trecut. Urmează județul Ilfov, cu 6.632 de înregistrări, în scădere cu 1,88%, apoi Cluj, cu 4.979, în scădere cu 6,76%, și Timiș, cu 4.924, în scădere cu 3,43%. Chiar și Iașiul, un alt pol economic important, a scăzut cu 13,69%, ajungând la 4.023 de înmatriculări. Doar Constanța, din topul primelor opt județe, a reușit să mențină o evoluție pozitivă, cu 3.786 de firme noi, în creștere cu 6,65%.

Explicația pentru performanța bună a Constanței, Călărașiului și Galațiului nu apare explicit în materialul ONRC citat de economedia.ro, însă datele arată că aceste trei județe se află în aceeași zonă geografică, sud-estul țării, unde investițiile în infrastructură și logistică portuară au crescut constant în ultimii ani. Portul Constanța, de exemplu, a devenit un punct de interes crescut pentru operatorii de transport și comerț internațional, ceea ce ar putea explica parțial atractivitatea zonei pentru noi afaceri.

Comerțul, cea mai lovită industrie din mediul privat

Dincolo de distribuția geografică, radiografia ONRC arată și o schimbare de structură pe domenii de activitate. Sectorul care a atras cele mai multe înmatriculări noi în primele nouă luni din 2026 a fost, din nou, transportul și depozitarea, cu 17.612 de înregistrări. Chiar și acest domeniu a scăzut ușor, cu 1,21% față de anul trecut, însă rămâne principalul motor al antreprenoriatului nou din România.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, al doilea domeniu ca pondere, a fost însă cel mai afectat dintre toate sectoarele mari ale economiei private. Potrivit datelor ONRC, în acest domeniu au fost realizate 14.413 înmatriculări, cu 20,91% mai puține decât în primele nouă luni din 2025. Este cea mai mare scădere procentuală dintre toate domeniile de activitate cu volum mare de înregistrări, ceea ce confirmă titlul materialului economedia.ro: comerțul este industria cea mai lovită din mediul privat.

Al treilea domeniu ca număr de înmatriculări a fost cel al activităților profesionale, științifice și tehnice, cu 10.672 de înregistrări noi, în scădere ușoară, de doar 1,81% față de anul anterior. Acest sector, care include consultanță, servicii juridice, contabilitate sau arhitectură, pare mai rezistent la contracția generală decât comerțul tradițional.

Doar în luna septembrie 2026 au fost înmatriculate 6.897 de persoane fizice și juridice la nivel național, cele mai multe în București, urmat de Ilfov, Cluj și Timiș, potrivit aceleiași surse. Comparația lunară arată că declinul nu este un fenomen punctual, ci o tendință care se menține de la o lună la alta, de-a lungul întregului an.

Scăderea înmatriculărilor nu înseamnă automat o contracție a numărului total de firme active din economie, dar arată o reținere clară a antreprenorilor de a-și asuma riscuri noi în acest an. Context suplimentar oferă și evoluția radierilor de firme din România, care au urmat o tendință oarecum diferită față de înmatriculări în prima parte a anului. Datele publicate anterior de ONRC arătau că în primul semestru din 2026 au fost radiate 46.283 de firme, cu 5,69% mai multe decât în perioada similară din 2025, cele mai multe dintre ele tot în București.

Evoluția sectorului de comerț explică o parte din scăderea generală a înmatriculărilor, mai ales în contextul în care acest domeniu concentrează un număr mare de mici afaceri sensibile la fluctuațiile puterii de cumpărare și la presiunea fiscală. Scăderea de peste 20% la noile înregistrări din comerț sugerează fie o consolidare a jucătorilor existenți, fie o reticență mai mare a potențialilor antreprenori de a intra într-un domeniu deja aglomerat și cu marje mici de profit.

Diferența dintre evoluția pozitivă din trei județe și scăderea generalizată din restul țării arată, totodată, cât de inegal distribuit rămâne antreprenoriatul românesc. În timp ce zona de sud-est a țării pare să beneficieze de un context economic favorabil, legat probabil de investițiile din infrastructură și logistică, restul regiunilor par afectate de un climat mai precaut pentru deschiderea de afaceri noi, fie din cauza costurilor mai mari, fie din cauza incertitudinii economice generale resimțite pe parcursul anului 2026.