Nazare avertizează: costurile de finanțare ale României cresc pe fondul instabilității politice

România plătește tot mai scump datoria publică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că nu există risc pentru plata pensiilor și salariilor în acest moment, dar costurile de finanțare ale statului cresc și nu pot fi ignorate, potrivit declarațiilor citate de Ziarul Financiar.

Ministrul a explicat că majorarea dobânzilor la care România se împrumută nu are doar cauze interne. Contextul extern contribuie și el la scumpirea creditării statului. Totuși, Nazare a fost clar: cu cât se rezolvă mai repede „ecuația de stabilitate” politică, cu atât mai rapid pot fi ținute sub control costurile de finanțare.

Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru finanțele publice. Randamentul obligațiunilor românești cu scadență la 10 ani a depășit pragul de 7% în ultimele săptămâni, ajungând la 7,44% pe 24 septembrie. România are, în prezent, cea mai mare dobândă medie pe termen lung din întreaga Uniune Europeană, de 6,43% în august, față de 5,81% în Polonia, 5,46% în Ungaria și 4,91% în Cehia.

Dobânzile la împrumuturile statului, sub presiunea instabilității politice

România se află de peste 130 de zile fără un guvern cu majoritate parlamentară clară. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Președintele Nicușor Dan a avut două propuneri de premier respinse înainte de a-l desemna, pe 17 septembrie, pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Nazare a legat direct această perioadă de incertitudine de scumpirea creditării statului. „Ce sperăm este ca, în cel mai scurt timp, problema care se leagă de stabilitate să fie o problemă pe care România să anunțe că a rezolvat-o”, a spus ministrul, citat de Ziarul Financiar. El a adăugat că același lucru îl așteaptă „toți investitorii instituționali, creditorii noștri importanți cu care am avut discuții în ultimele luni”.

Ministrul a insistat că lipsa unui guvern stabil afectează percepția investitorilor străini care cumpără datoria românească. „Nu este un lucru ușor de dus și bineînțeles că se va vedea acest lucru”, a precizat Nazare, referindu-se la efectul creșterii dobânzilor asupra bugetului de stat.

Contextul este cu atât mai sensibil cu cât agenția de rating Standard & Poor's a venit la București pentru evaluarea periodică a ratingului suveran al României, decizia fiind așteptată pe 2 octombrie. La întâlnirea de la Guvern din 24 septembrie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. România are, la S&P, ratingul suveran BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, aflat la limita inferioară a categoriei investment grade.

Ce spune Nazare despre execuția bugetară și ținta de deficit

Ministrul a susținut că, dincolo de problemele legate de instabilitate, execuția bugetară a României rămâne „în traiectorie”. Potrivit lui, țintele de deficit stabilite pentru acest an — 6% din PIB în metodologia cash și 6,2% în metodologia ESA — sunt considerate realizabile chiar și de agențiile de rating.

„Avem de explicat probleme legate de instabilitate, dar pe de altă parte avem argumente puternice că execuția bugetară a României este în traiectorie”, a spus Nazare, citat de Ziarul Financiar. El a subliniat că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre țintele Guvernului și cele ale agențiilor de rating „nu mai sunt semnificative”, ceea ce consideră „un lucru neuzual” în context românesc.

Miza discuției depășește simpla cifră a deficitului. Aproape jumătate din deficitul bugetar din acest an — circa 3% din PIB — reprezintă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii anteriori, potrivit unor declarații anterioare ale ministrului. Practic, banii care ar putea merge spre spitale, școli sau infrastructură se duc pe costul datoriei publice.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat, la rândul lui, că unul dintre obiectivele sale este aderarea României la Zona Euro „de îndată ce îndeplinește condițiile”, scrie Economedia. Formarea rapidă a unui guvern stabil este considerată, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor, condiția esențială pentru a opri creșterea costurilor de împrumut ale statului. Mureșan pornește cu susținerea a aproximativ 169 de parlamentari din partea PNL, USR și UDMR, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestitura Guvernului, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului politic exact în perioada evaluării de rating.

Pentru companiile românești, miza discuției nu este abstractă. Costurile mai mari de finanțare ale statului se transmit, de regulă, și în costurile de creditare pentru sectorul privat, prin efectul asupra ratingului de țară și al percepției generale de risc. O eventuală retrogradare sau menținerea perspectivei negative ar putea scumpi și mai mult accesul la capital pentru firmele românești, într-un an în care execuția bugetară este deja marcată de o corecție fiscală dificilă.