S&P discută azi la Guvern despre ratingul României, singura țară din regiune la un pas de junk alături de Ungaria

Reprezentanții S&P Global Ratings au început joi discuții la Guvern, în cadrul misiunii de evaluare a ratingului de țară al României, potrivit Ziarul Financiar. Verdictul agenției este programat pentru 2 octombrie și poate decide dacă țara rămâne în categoria recomandată investițiilor sau este retrogradată în „junk”, categoria speculativă.

În prezent, România are din partea S&P calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă — ultima treaptă din categoria investment grade. O retrogradare cu o singură treaptă ar duce ratingul la BB+, considerat nerecomandat investițiilor. Evaluarea se produce pe fondul creșterii presiunii pe piața valutară, unde cursul euro a atins un maxim istoric de aproape 5,28 lei, potrivit Ziarul Financiar. Surse din piața financiară citate de publicație spun că „există o presiune foarte mare” și că „BNR este prezentă în piață”.

România și Ungaria, singurele țări din regiune la limita categoriei junk

Comparativ cu vecinii din Europa Centrală și de Est, poziția României este printre cele mai fragile. România și Ungaria sunt singurele state din regiune plasate de S&P pe ultima treaptă înainte de retrogradarea în categoria speculativă, cu rating BBB- și perspectivă negativă. Bulgaria are un calificativ superior, BBB+, cu perspectivă pozitivă, în timp ce restul statelor din zonă beneficiază de ratinguri de la A în sus, arată datele publicate de agenție și analizate de Economica.net.

Diferența se vede și în costul finanțării. Polonia are un nivel similar al datoriei publice cu România, în jur de 60% din PIB, dar un rating cu mai multe trepte superior, ceea ce îi permite să se împrumute la dobânzi vizibil mai mici pe termen de zece ani. Ungaria are o datorie publică mai mare, de 75% din PIB, dar un deficit bugetar redus, de 4,4% pe 2025, motiv pentru care primește un calificativ superior celui românesc din partea Fitch. Bulgaria, cu o datorie publică de doar 30% din PIB, se împrumută la dobânzi de aproximativ 4% pe zece ani, mult sub costurile României.

Singura veste relativ bună pentru România vine din zona deficitului bugetar. Țara ar urma să coboare pe locul trei în regiune la acest indicator în 2026, sub Polonia și Ungaria și foarte apropiat de Bulgaria, potrivit estimărilor S&P citate de Economica.net. Agenția vede un deficit de 6,3% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027, ceea ce ar reprezenta o îmbunătățire față de anii precedenți, când România conducea clasamentul negativ al deficitelor din regiune.

Ce riscă România dacă S&P decide retrogradarea la junk

Miza discuțiilor de la Guvern este considerabilă pentru costul finanțării statului și al companiilor românești. O retrogradare ar putea scumpi accesul la capital și ar restrânge apetitul unor investitori instituționali care au mandat să cumpere doar titluri cu rating de investiție. Piața a anticipat deja riscul: potrivit Economica.net, bursa de la București a scăzut cu 1,5% doar în ziua de 24 septembrie, iar randamentele titlurilor de stat pe zece ani au ajuns la 7,4%, un nivel nemaiatins din perioada pandemiei, în 2022.

„Șansele sunt de 50% la 50% ca vom fi retrogradați”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, citat de Economica.net.

Evaluarea are loc pe fondul unei crize politice prelungite, factor pe care agențiile de rating îl urmăresc atent. Instabilitatea guvernamentală afectează, potrivit analiștilor citați de presa economică, capacitatea autorităților de a demonstra un plan fiscal credibil pentru bugetul din 2027. Fitch și Moody's au reconfirmat deja România în categoria investment grade, la aceeași treaptă inferioară, dar cu perspectivă negativă menținută. Decizia S&P este considerată ultimul test relevant al acestei runde de evaluări, întrucât cele trei agenții mari nu evaluează simultan țara.

Pe lângă discuțiile de la Guvern, delegația S&P are întrevederi programate și cu Ministerul Finanțelor, potrivit Digi24, pentru a analiza execuția bugetară și planurile de consolidare fiscală. Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a declarat recent că țara are „argumente serioase pentru menținerea ratingului”, în contextul în care cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, o creștere de peste 26% față de perioada similară a anului trecut.

Nivelul datoriei publice rămâne principala îngrijorare a evaluatorilor internaționali. Datoria românească a trecut deja pragul de 60% din PIB în prima parte a acestui an, iar toate cele trei agenții de rating prognozează o creștere continuă în perioada următoare. Deși ponderea rămâne nominal sub media Uniunii Europene, ritmul de acumulare este cel care alimentează temerile analiștilor, potrivit datelor citate de New Money.