USR propune ca IFN-urile să confirme în 5 zile închiderea unui credit și să verifice identitatea clienților

Piața creditelor nebancare din România a ajuns la 15,6 miliarde de lei la finalul anului 2025, cu 28% mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor citate de Dobrogea Online. Pe acest fond, senatorii USR Cynthia Păun și Remus Negoi au depus o inițiativă legislativă care schimbă regulile jocului pentru instituțiile financiare nebancare (IFN), scrie Economedia.ro.

Proiectul introduce obligația creditorului de a verifica identitatea consumatorului înainte de a încheia un contract de credit la distanță. Totodată, notificările transmise clienților vor trebui să poată fi confirmate ca primite, fie personal, fie prin scrisoare recomandată, fie prin orice alt mijloc care asigură dovada primirii.

„Prea mult timp legea i-a apărat mai bine pe cei care dau credite decât pe cei care le iau. Oameni care nu au semnat nimic s-au trezit cu datorii la recuperatori, cu penalități pentru notificări pe care nu le-au primit niciodată”, a declarat senatoarea Cynthia Păun, citată de Economedia.ro.

Ce înseamnă pentru firmele din creditarea nebancară

Pentru IFN-uri, proiectul mută o parte din costurile de verificare și din riscul de fraudă dinspre consumator spre creditor. Firmele vor trebui să investească în sisteme de verificare a identității la distanță, pentru a se conforma noii obligații legale. Cynthia Păun a rezumat filosofia proiectului astfel: „Propunerea noastră pune costul verificării pe creditor și riscul fraudei acolo unde îi e locul, la cel care a dat banii fără să verifice cui”.

A doua obligație importantă vizează termenele administrative. La încetarea unui contract, creditorul va trebui să trimită, în cel mult cinci zile lucrătoare, o situație standardizată a creditului: valoarea inițială, suma achitată, defalcarea pe principal, dobânzi și comisioane, soldul final și eventualele raportări către sistemele de evidență a riscului de credit. Pentru departamentele juridice și de relații cu clienții ale IFN-urilor, asta înseamnă proceduri interne mai rapide și documentație standardizată, nu generată ad-hoc.

Senatorul Remus Negoi a explicat motivația acestei măsuri: „Un consumator nu trebuie să afle după luni de zile care este situația finală a unui credit și nu trebuie să poarte singur povara de a demonstra că nu a contractat un credit în numele său”, a spus el, potrivit sursei citate.

Proiectul mai clarifică regulile privind notificarea cesiunii unei creanțe către un alt creditor sau recuperator și momentul de la care acesta poate începe activitățile de recuperare. Este un aspect sensibil: potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, citată de bizbrasov.ro, creditorul inițial are deja obligația de a notifica în scris consumatorul, în maximum zece zile, cu privire la cesiunea creanței către un recuperator, iar cesiunea devine opozabilă debitorului doar după această notificare.

Context: controale și amenzi recente în sectorul IFN

Inițiativa vine după o perioadă de controale intense ale autorităților în acest segment. ANPC a verificat 573 de instituții financiare nebancare și case de amanet, iar la 326 dintre ele, adică 57% din total, a constatat abateri de la lege, potrivit datelor publicate inițial de ziare.com și reluate de Dobrogea Online. Abaterile au vizat, printre altele, informații incomplete în fișele standard de informare, lipsa exemplelor reprezentative pentru calculul dobânzii anuale efective și nerespectarea dreptului consumatorului de a alege modalitatea de rambursare.

Tot în acest context, un control tematic ANPC s-a soldat cu amenzi de 1,47 milioane de lei aplicate unor IFN-uri pentru dobânzi excesive și clauze înșelătoare, potrivit bizbrasov.ro. Instituțiile sancționate au fost obligate să restituie banii încasați ilegal de la clienți.

Sectorul funcționează deja sub constrângerile Legii 243/2024, care plafonează costul total al creditelor de consum acordate de IFN-uri. Pentru împrumuturile de până la 5.000 de lei, costul total nu poate depăși 1% pe zi, iar pentru cele între 5.001 și 10.000 de lei, plafonul este de 0,8% pe zi. Legea limitează, de asemenea, suma totală pe care un debitor o poate plăti înapoi la dublul sumei împrumutate.

Proiectul USR nu modifică aceste plafoane de cost, ci se concentrează pe transparența procesului și pe răspunderea pentru verificarea identității. Pentru firmele de credit nebancar, aceasta înseamnă un nou strat de obligații administrative, dincolo de cele deja impuse de legislația privind plafonarea dobânzilor, adoptată în 2024.

Inițiativa mai urmărește eliminarea diferențelor de tratament dintre consumatorii cu credite de consum și cei cu credite imobiliare, pentru un cadru legislativ unitar de protecție a consumatorilor financiari, potrivit textului citat de Economedia.ro. Proiectul trebuie să parcurgă încă procedura parlamentară, inclusiv avizele comisiilor de specialitate, înainte de a putea intra în vigoare.

Pentru IFN-uri, miza practică e dublă: costuri suplimentare de conformare pe termen scurt, dar și o reducere a disputelor legate de notificări și situații finale neclare, care alimentează frecvent reclamațiile la ANPC și litigiile cu clienții.