30,9% din primăriile României nu își pot plăti salariile din venituri proprii, arată un studiu Funky Citizens

Aproape 8 din 10 localități din România au pierdut populație între 2016 și 2025. Datele vin dintr-un studiu amplu publicat de organizația Funky Citizens, potrivit Economedia.ro. Concret, populația a scăzut în 2.490 dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale analizate.

Declinul nu este uniform pe teritoriul țării. Scăderea cea mai accentuată se vede în sudul României. În județul Teleorman, 96 din cele 97 de localități pierd locuitori, an după an. Creșterea populației se regăsește aproape exclusiv în jurul marilor orașe, în zonele numite „coroane metropolitane”, aflate la cel mult 35 de kilometri de centrele urbane mari.

Studiul arată și o dimensiune financiară gravă a problemei. În 2025, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își puteau acoperi nici cheltuielile salariale din venituri proprii. Practic, aproape o treime din primăriile țării depind de transferuri de la bugetul central doar ca să plătească salariile angajaților.

Situația e și mai dificilă dacă se adaugă și celelalte cheltuieli de funcționare. Doar 462 de primării, sub 15% din total, reușesc să genereze suficiente venituri proprii pentru a-și acoperi atât salariile, cât și bunurile și serviciile necesare funcționării curente.

Analiza acoperă toate cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale din România, dintre care 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune. Numărul total de UAT-uri a crescut, de fapt, de la 2.942 la 3.181 în ultimele decenii, în timp ce populația rezidentă a coborât sub 19,1 milioane de persoane.

120 de orașe nu mai ating pragul demografic al rangului lor

Un alt rezultat important al studiului privește pragurile legale de populație. Legea 351/2001 stabilește câți locuitori trebuie să aibă o localitate pentru rangul ei administrativ. Potrivit cercetării, 613 unități administrativ-teritoriale nu mai îndeplinesc aceste praguri.

Dintre acestea, 441 sunt comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, 120 sunt orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, iar 52 sunt municipii cu mai puțin de 40.000 de locuitori. Practic, peste jumătate din cele 216 orașe ale țării se află sub pragul corespunzător rangului lor.

Autorii studiului subliniază, însă, că aceste cifre nu reprezintă o listă de localități care ar trebui desființate. Organizația a construit un Indice de Capacitate Administrativă, bazat pe cinci criterii: autofinanțare, investiții, execuție bugetară, achiziții competitive și plata la timp a obligațiilor.

Indicele găsește 1.411 unități administrativ-teritoriale capabile să devină centrul unei unități comasate, inclusiv 42% dintre comunele cu 1.000-3.000 de locuitori. Doar 507 au trecut testul în ambele perioade analizate, iar 682 reușesc testul de investiții doar datorită unor programe guvernamentale precum Anghel Saligny, PNDL și PNRR.

Costurile administrative fixe lovesc dur localitățile mici. Potrivit studiului, comuna Bătrâna din județul Hunedoara, cu doar 111 locuitori, cheltuiește pe personal de 26 de ori mai mult pe cap de locuitor decât comuna Chiajna din Ilfov.

Reforma arhitecturii administrative, mai mult decât o comasare de comune

Guvernul a propus deja comasarea voluntară a peste 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Funky Citizens consideră însă că această măsură e doar un prim pas, nu o reorganizare completă.

Elena Calistru, președinta organizației, a criticat limitarea dezbaterii publice la simpla desființare a comunelor mici. „Iritarea mea când aud că reforma înseamnă să comasăm 400 de comune, de preferat voluntar”, a transmis ea, potrivit Cotidianul.ro.

Calistru a pus în context economiile bugetare pe care le-ar aduce o astfel de comasare, raportat la deficitul bugetar al României. Ea a numit economiile obținute „mărunțiș într-un deficit de 9%”, apreciind că suma reală ar putea fi chiar mai mică decât anticipează oamenii.

Studiul avertizează explicit că o reorganizare administrativă fără investiții în infrastructură și servicii publice e doar o tăiere de costuri deghizată. Organizația propune ca reforma să urmărească, în primul rând, capacitatea administrativă reală a localităților, nu doar economiile la buget.

„Nu apărăm harta din 1968, dar nici o reformă făcută într-un tabel, cu un prag trasat cu rigla”, se arată în comunicatul Funky Citizens.

Potrivit organizației, întrebarea centrală nu este câți locuitori are o comună, ci dacă există o administrație capabilă să asigure școala, medicul și proiectele de investiții până la ultimul sat din componență.

Harta administrativă actuală a României a fost trasată în februarie 1968, pentru o economie planificată și o populație aflată atunci în creștere. De la acel moment, teritoriul administrativ a rămas practic neschimbat, deși țara s-a transformat profund.

Funky Citizens anunță că va publica, în lunile următoare, trei scenarii de reorganizare administrativă: unul demografic, unul bazat pe polii de creștere economică și unul regional. Niciunul dintre ele nu va fi, potrivit organizației, o listă de localități de desființat.

Diferențele dintre sursele care analizează capacitatea financiară a primăriilor rămân, totuși, semnificative. Datele despre câte comune nu își pot plăti salariile variază: aproape o treime, potrivit Funky Citizens, sau aproximativ 63% dintre comune, într-o altă analiză citată în presă. Diferențele țin, în principal, de tipurile de cheltuieli incluse în calcul.