Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat o nouă situație a locurilor de muncă vacante la nivel național. Potrivit Economedia.ro, numărul total ajunge la 29.992 de posturi, actualizate de angajatori prin platforma instituției.

Cele mai multe oferte vizează meserii fără calificare sau cu cerințe reduse de pregătire profesională. Conducătorii auto de transport rutier conduc clasamentul, cu 3.682 de posturi vacante, urmați de manipulanții de mărfuri, cu 1.255 de locuri. Muncitorii necalificați la asamblarea și montarea pieselor completează podiumul, cu 1.249 de oferte, scrie Economedia.ro.

Alte meserii cu cerere ridicată sunt cele de muncitor necalificat la demolarea clădirilor și la lucrările de căptușeli, cu 1.204 posturi, agent de securitate, cu 1.157 de locuri, și curier, cu 1.089 de oferte. Lucrătorii comerciali completează lista, cu 953 de posturi disponibile la nivel național.

Domeniile legate de construcții rămân, de asemenea, printre cele mai afectate de lipsa personalului. Muncitorii necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcții au 654 de posturi vacante, iar cei de la întreținerea drumurilor, șoselelor, podurilor și barajelor, 642 de locuri. Agenții de curățenie pentru clădiri și mijloace de transport completează topul celor mai căutate ocupații, cu 519 posturi.

Jumătate din posturi, pentru persoane fără studii sau cu studii gimnaziale

Structura ofertei pe niveluri de educație arată un dezechilibru clar pe piața muncii din România. Din totalul de 29.992 de locuri disponibile, 15.860 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare și gimnaziale. Aceasta înseamnă peste jumătate din întreaga ofertă națională de locuri de muncă.

Pentru persoanele cu studii profesionale sunt disponibile 6.096 de posturi, iar pentru cele cu studii liceale sau postliceale, 5.937 de locuri. În schimb, doar circa 2.100 de posturi sunt destinate absolvenților de studii superioare, potrivit datelor citate de Profit.ro.

ANOFM precizează că baza de date este dinamică și se actualizează permanent, în funcție de ofertele declarate de angajatori, de valabilitatea lor și de numărul repartițiilor emise pentru ocuparea posturilor. Situația completă poate fi consultată pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată locurilor de muncă vacante.

Numărul mare de posturi neocupate vine într-un context în care rata șomajului înregistrat la nivel național a scăzut la 3,20% la sfârșitul lunii septembrie 2026, de la 3,26% în august, potrivit datelor publicate recent de ANOFM. În evidențele agențiilor teritoriale figurau atunci 256.480 de persoane, dintre care aproape 195.000 nu beneficiau de indemnizație de șomaj.

Structura șomajului confirmă nealinierea cu oferta de locuri de muncă

Datele privind nivelul de educație al șomerilor înregistrați la ANOFM arată o situație similară cu cea a ofertei de locuri de muncă. Persoanele cu studii gimnaziale reprezintă 33,01% din totalul șomerilor, iar cele fără studii sau cu nivel primar, 28,50%. Cumulate, cele două categorii însumează peste 61% dintre persoanele aflate în evidențele instituției.

La polul opus, șomerii cu studii universitare reprezintă doar 5,17% din total, ceea ce arată că absolvenții de facultate au, în general, mai puține dificultăți de integrare pe piața muncii decât persoanele cu pregătire redusă.

Persoanele de peste 55 de ani constituie cea mai numeroasă categorie de vârstă din evidențele ANOFM, cu 64.806 persoane la sfârșitul lunii septembrie, aproximativ un sfert din total. Majoritatea șomerilor înregistrați, peste 185.000, provin din mediul rural.

Dezechilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă a determinat Guvernul să publice, în acest an, o listă cu 236 de ocupații considerate deficitare, pentru care angajatorii pot recruta lucrători din afara Uniunii Europene. Lista include meserii din construcții, transporturi, industria hotelieră, agricultură și sectorul sanitar, domenii în care deficitul de personal este considerat cronic.

Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini din state terțe, care pot fi angajați legal pe piața muncii din România, o măsură menită să compenseze lipsa de candidați autohtoni pentru posturile greu de ocupat.

În paralel, sondajele arată că doar trei din zece companii intenționează să facă noi angajări în perioada următoare, un semnal de prudență al angajatorilor într-un context economic marcat de incertitudine. Totuși, chiar și în aceste condiții, firmele raportează dificultăți majore în a găsi candidați pentru posturile de bază, precum șoferi, curieri și muncitori în construcții.

Situația confirmă o tendință mai veche pe piața muncii din România: deficitul de personal nu se manifestă în sectoarele cu cerințe ridicate de calificare, ci în cele care presupun muncă fizică, cu program solicitant și, de multe ori, salarii modeste. Tinerii evită aceste meserii, iar persoanele în vârstă, care ar putea să le ocupe, se confruntă adesea cu bariere suplimentare la angajare.