BNR: riscurile sistemice rămân ridicate, iar datoria statelor devine o vulnerabilitate pentru stabilitatea financiară

Nivelul riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare se menține ridicat, iar în unele zone ale globului este chiar în creștere, a declarat Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), la Conferința GrECo & ZF Risk Day HORIZON, potrivit ZF.ro.

Potrivit lui Neagu, aceste incertitudini aduc atât riscuri, cât și oportunități, în funcție de felul în care firmele și statele și-au gestionat finanțele în anii anteriori. „Pentru aceia care în trecut şi-au pus în ordine bilanţurile şi situaţiile financiare, aceste incertitudini şi vulnerabilităţi din prezent generează multe opţiuni şi oportunităţi", a spus directorul din cadrul BNR. El a adăugat că majoritatea statelor nu se află în această poziție favorabilă, pentru că situația lor financiară este în deteriorare.

Reprezentantul BNR a citat analizele Fondului Monetar Internațional, care arată că nivelul foarte ridicat al datoriilor publice a devenit el însuși o sursă de vulnerabilitate pentru stabilitatea financiară globală. Datoria globală raportată la produsul intern brut a depășit pragul de 100%, iar mai multe țări europene — Spania, Italia, Franța, Portugalia — au ajuns la un nivel al datoriei publice mai mare decât cel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial.

Consecința directă, a explicat Neagu, este că statele au tot mai puțin spațiu de manevră în fața unor evoluții nefavorabile, iar sprijinul pe care autoritățile îl pot oferi sectorului privat devine tot mai limitat. Vulnerabilitatea generată de datoriile publice se vede deja în costul la care statele reușesc să se împrumute pe piețele financiare.

Exemplul dat de oficialul BNR a fost cel al Franței, care în prezent se împrumută mai scump decât Grecia, o situație pe care el a numit-o „o blasfemie" dacă ar fi fost discutată acum zece ani. Datele recente confirmă această schimbare: randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat la aproape 5% în luna octombrie, depășind temporar atât Italia, cât și Grecia, potrivit informațiilor citate de presa de specialitate. Datoria publică a Franței a ajuns la aproximativ 119% din PIB în al doilea trimestru din 2026, în timp ce Grecia, deși are o datorie de peste 140% din PIB, beneficiază de o traiectorie descendentă și de o structură de finanțare mai favorabilă, cu maturități medii de peste 18 ani.

Neagu a explicat că această reevaluare a riscului de către investitori nu rămâne izolată la nivelul statelor. Costurile mai mari cu care se împrumută guvernele se transmit, mai devreme sau mai târziu, și către companiile private, printr-o schimbare structurală a percepției de risc accelerată de războiul din Ucraina. „Ce se întâmplă cu autorităţile guvernamentale influenţează mai devreme sau mai târziu ce se întâmplă cu sectorul privat", a punctat directorul din cadrul BNR, adăugând că firmele ar trebui să fie mai diligente în gestionarea propriilor situații financiare, cu atât mai mult cu cât statele nu au resurse suplimentare de sprijin.

Datoria publică a României, aproape de pragul critic de la Maastricht

Pentru România, Florian Neagu a identificat două riscuri sistemice principale, semnalate de BNR încă de acum trei-patru ani și care, spune el, „rămân din păcate neschimbate" și se confirmă treptat. Primul este riscul extern, amplificat de factorul geopolitic. Al doilea ține de dezechilibrele macroeconomice interne: deficitul fiscal ridicat și deficitul de cont curent, generat de importuri semnificativ mai mari decât exporturile.

Datele oficiale arată amploarea problemei legate de datoria publică. Aceasta a ajuns la 60,4% din PIB în iulie 2026, depășind pragul de alertă de 60% stabilit prin tratatele europene, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de presa economică. În februarie 2026, datoria publică guvernamentală depășise deja 1.236 de miliarde de lei. Comisia Europeană estimează, în Raportul de convergență pentru 2026, că indicatorul va urca la 61,6% din PIB în acest an și la 63,4% din PIB în 2027, pornind de la 54,8% în 2024.

Costul acestei datorii s-a resimțit direct în factura dobânzilor plătite de stat. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu peste 10,6 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 2,5% din PIB. Pe piețele financiare, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a ajuns la aproximativ 7,3% la jumătatea lunii septembrie, cu circa trei puncte procentuale peste randamentul cerut investitorilor pentru obligațiunile franceze din aceeași perioadă, deși datoria publică a României rămâne mult sub nivelul Franței sau al Greciei ca pondere în PIB.

Ministerul Finanțelor a raportat un deficit bugetar cash de 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, în scădere față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut. În același timp, Eurostat a semnalat, pe baza unei metodologii diferite, un deficit ajustat sezonier de 9,2% din PIB pentru trimestrul al doilea din 2026, cel mai ridicat dintre statele Uniunii Europene. Diferențele de metodologie explică parțial decalajul între cele două cifre, dar ambele confirmă ideea centrală a lui Neagu: spațiul de manevră fiscal al României rămâne restrâns.

Oportunități din relocarea lanțurilor de producție, dar și costuri mai mari cu energia

Dincolo de riscurile fiscale, directorul BNR a vorbit și despre oportunitățile generate de reconfigurarea geopolitică actuală. Tendințele de relocare a producției mai aproape de piețele de desfacere sau către țări considerate aliate — cunoscute drept nearshoring și friendshoring — reprezintă, în opinia lui Neagu, un tren pe care România trebuie să încerce să îl prindă, în ciuda costurilor pe care le presupune separarea de vechile lanțuri de aprovizionare globale.

Printre costurile asociate acestor schimbări structurale, Neagu a menționat în mod explicit energia. Dependența Europei de resurse externe a devenit vizibilă odată cu războiul din Ucraina, iar sectoare precum agricultura și construcțiile au, potrivit lui, o capacitate mai redusă de a absorbi șocurile legate de prețul energiei comparativ cu alte ramuri economice.

Oficialul BNR a remarcat totodată o tendință structurală de consolidare a firmelor mari, care beneficiază de economii de scară. În România, primele trei companii după valoarea activelor sunt toate cu capital de stat, în timp ce după cifra de afaceri apare și o singură firmă cu capital privat autohton în acest top restrâns. Pentru companiile cu bilanțuri solide, a spus Neagu, extinderea peste hotare poate fi o strategie validă atât pentru dezvoltarea afacerii, cât și pentru gestionarea riscurilor.

Referitor la percepția publică privind gravitatea situației economice actuale, Florian Neagu a cerut nuanțare. El a citat mesaje din presă potrivit cărora incertitudinea economică actuală ar fi de două ori mai mare decât cea resimțită în timpul pandemiei de COVID-19 sau la începutul războiului din Ucraina. Datele economice concrete nu confirmă, în opinia sa, o asemenea amploare a deteriorării, iar randamentele obligațiunilor nu au suferit ajustări dramatice în ultimii patru-cinci ani, în ciuda tonului alarmist din spațiul public.

Totuși, chiar directorul BNR a avertizat că atunci când percepția de incertitudine devine foarte ridicată, efectele asupra investițiilor, consumului și creșterii economice apar relativ rapid, indiferent dacă cifrele reale susțin sau nu acest sentiment. Pentru companiile românești, mesajul rezultat din intervenția sa este direct: bilanțurile solide, construite din timp, rămân principala protecție în fața unui mediu financiar global în care costul datoriei devine tot mai greu de anticipat.