CNSP estimează o contracție de 0,4% a economiei în 2026, după ce în ianuarie mizase pe o creștere de 1%

Economia României va intra în acest an într-o contracție ușoară, de 0,4%, arată varianta actualizată a Prognozei pe termen mediu 2026-2029, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru rectificarea bugetară, potrivit Hotnews.ro, care citează Agerpres. Estimarea marchează a treia revizuire consecutivă în jos a perspectivei de creștere pentru acest an.

În decembrie 2025, CNSP mizase pe un avans economic de 1% pentru 2026. În iunie, instituția a tăiat estimarea la doar 0,1%, invocând inflația ridicată și efectele consolidării fiscale. Acum, pentru rectificarea bugetară de toamnă, prognoza a trecut în teritoriu negativ, la minus 0,4%.

Instituția explică noul recul printr-o combinație de factori externi și interni care s-au suprapus în prima parte a anului. „Accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu […] a generat un nou şoc pe pieţele internaţionale ale produselor energetice, cu efecte asupra preţurilor combustibililor şi asupra costurilor de producţie şi transport”, se arată în document, citat de Hotnews.ro.

Potrivit CNSP, aceste influențe externe „s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară şi nivelului încă ridicat al inflaţiei”, fapt care a redus puterea de cumpărare a populației și a prelungit ajustarea consumului privat.

Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată deja efectele acestei combinații de factori. În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut în termeni reali cu 0,6%, pe fondul reducerii activității industriale și a unor categorii de servicii.

Industria și consumul privat, principalele puncte slabe ale economiei

Cea mai importantă revizuire pe partea ofertei vizează industria, pentru care CNSP estimează acum o reducere a valorii adăugate brute de 3,4%. Ajustarea reflectă atât rezultatele slabe din prima parte a anului, cât și perspectiva unei cereri interne în continuare modestă.

Costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea mai multor ramuri industriale, chiar dacă exporturile de bunuri au avut o dinamică nominală pozitivă. CNSP precizează că acest avans al exporturilor nu s-a tradus într-o redresare generalizată a producției industriale, din cauza evoluțiilor diferite pe ramuri și a structurii produselor comercializate.

Nici sectorul serviciilor nu scapă de corecție: valoarea adăugată brută este estimată să scadă cu 1,9%, pe seama rezultatelor mai slabe din comerț, transporturi și servicii de piață. Instituția nu anticipează o schimbare semnificativă a comportamentului de consum până la finalul anului, astfel încât sectorul terțiar va resimți în continuare efectele cererii interne reduse.

Consumul privat rămâne principala frână a economiei. CNSP estimează o reducere de 1,6% pentru 2026, în condițiile în care pierderea de putere de cumpărare acumulată în prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscal-bugetară au limitat posibilitatea unei recuperări. „Persistenţa unei inflaţii ridicate, chiar în condiţiile temperării ritmului anual de creştere a preţurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populaţiei”, notează CNSP, potrivit sursei citate.

Comportamentul prudent al consumatorilor și scăderea câștigului salarial real au redus cererea pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte vizibile în comerț și în activitățile productive dependente de piața internă. În paralel, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice și alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru alte categorii de consum.

Construcțiile și agricultura, singurele sectoare cu estimări revizuite în sus

Nu toate sectoarele au primit vești proaste în noua prognoză. Construcțiile au avut o evoluție peste așteptări, susținută de accelerarea investițiilor și de intensificarea lucrărilor la proiectele de infrastructură. Estimarea de creștere a valorii adăugate brute din construcții a fost majorată substanțial, de la 5,5% la 10,1%.

Agricultura a beneficiat, la rândul ei, de o producție vegetală favorabilă la culturile de toamnă. CNSP a revizuit în sus estimarea de creștere a valorii adăugate brute din acest sector, până la 5,1%, iar contribuția pozitivă a atenuat parțial contracția din industrie și servicii.

Principalul element care susține cererea internă rămâne formarea brută de capital fix, pentru care dinamica anuală a fost majorată de la 4,2% la 8,2%. CNSP explică această revizuire prin rezultatele favorabile ale investițiilor din prima parte a anului și prin accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele cu finanțare europeană, în contextul finalizării perioadei de implementare a PNRR.

Pe partea comerțului exterior, CNSP a actualizat prognoza ținând cont de rezultatele schimburilor comerciale din primele opt luni ale anului, dar și de influența prețurilor energetice asupra importurilor. Pentru întregul an 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile CIF la 133,8 miliarde de euro, ceea ce conduce la un deficit comercial de peste 33 de miliarde de euro.

Deși economia reală se contractă, valoarea nominală a PIB a fost revizuită în sus, la 2.086,3 miliarde de lei, față de 2.056 miliarde de lei în prognoza de primăvară. Explicația ține de modificarea estimării privind deflatorul PIB, indicator care reflectă evoluția prețurilor din economie, majorat de la 7,2% la 8,5%. Practic, inflația mai mare „umflă” valoarea nominală a economiei chiar dacă producția reală scade, iar acest mecanism susține, indirect, veniturile bugetare exprimate în lei.

CNSP menționează că revizuirea valorii nominale a PIB reflectă și actualizarea nivelului de referință aferent anului 2025, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Pentru perioada următoare, 2027-2029, instituția anticipează o revenire graduală a economiei, cu ritmuri de creștere mai apropiate de potențialul pe termen mediu, pe măsură ce presiunile inflaționiste se temperează și investițiile finanțate din fonduri europene își continuă efectele.