Construcțiile și transporturile au angajat cel mai mult în România, arată datele INS pentru august 2026

Construcțiile rămân motorul principal al angajărilor din România. Sectorul a adus 6.900 de salariați noi în august 2026, față de august 2025. Transporturile terestre au urmat îndeaproape, cu 6.400 de angajați în plus, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Efectivul din construcții a urcat de la 452.900 de persoane în august 2025 la 459.800 în august 2026, scrie ZF. Este cea mai mare creștere absolută dintre toate sectoarele economiei naționale, deși managerii din domeniu anticipează o încetinire. Potrivit anchetei de conjunctură a INS, citată de Agenda Construcțiilor, companiile din construcții estimează un sold conjunctural de doar +2% pentru numărul de salariați în perioada august-octombrie, semn că ritmul de angajare ar putea scădea spre finalul anului.

Surpriza listei vine din zona tehnologiei. Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice a adăugat 4.100 de salariați într-un an, o creștere de 11,5%. Repararea și întreținerea calculatoarelor a mai adus 3.600 de angajați, plus 11,4%, potrivit aceleiași analize ZF. Sunt ritmuri procentuale mult peste media economiei, chiar dacă sectoarele respective pornesc de la un efectiv mai mic decât construcțiile sau transporturile.

Datele arată un tablou contrastant al pieței muncii. Pe ansamblul economiei, numărul total de salariați a scăzut cu aproximativ 60.000 de persoane într-un an, până la 5,092 milioane în august 2026, potrivit unei analize separate realizate de Economedia pe aceleași date INS. Scăderea de 1,1% a fost cauzată în principal de industrie, unde efectivul s-a redus cu circa 44.000 de persoane, de la 1,253 milioane la 1,209 milioane.

Industria pierde angajați, construcțiile și IT-ul recrutează

Contrastul dintre sectoare explică de ce media națională ascunde realități foarte diferite. În timp ce industria prelucrătoare taie posturi, construcțiile, transporturile și nișele tehnologice continuă să recruteze. Transportul și depozitarea, ca domeniu agregat, au adăugat 5.100 de salariați într-un an, conform calculelor Economedia, în timp ce ZF arată o creștere și mai mare, de 6.400 de persoane, specific pentru transporturile terestre.

Alte sectoare cu creșteri notabile ale efectivului de personal au fost activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, cu 2.500 de angajați în plus, respectiv alte activități de servicii, cu 3.900 de persoane suplimentare, potrivit datelor consultate de Economedia. Scăderi importante au fost raportate, pe lângă industrie, în administrația publică și în activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, unde efectivul a scăzut cu 8.400 de salariați.

Managerii din industria prelucrătoare și construcții nu se așteaptă la o inversare rapidă a tendințelor. Potrivit unei analize citate de Revista Cariere, aceștia estimează o scădere moderată a numărului de salariați în perioada octombrie-decembrie 2026, cu un sold conjunctural de -8% în industria prelucrătoare și de -6% în construcții. În același timp, prețurile lucrărilor de construcții sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +38%, ceea ce sugerează presiuni continue asupra costurilor din sector.

Cine câștigă mai mult: IT-ul, petrolul și gazele

Dincolo de numărul de posturi noi, diferențele salariale rămân foarte mari între sectoare. Salariul mediu net la nivel național a fost de 5.688 de lei în august 2026, în scădere cu 132 de lei față de luna anterioară, potrivit datelor INS citate de mai multe publicații economice. Comparativ cu august 2025, însă, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5,6%.

Cele mai mari venituri medii nete s-au înregistrat în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, cu 13.010 de lei pe lună, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 11.760 de lei. Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, sectorul cu cea mai rapidă creștere a numărului de angajați, a avut un salariu mediu net de 6.520 de lei în august 2026, peste media economiei, dar departe de nivelul din IT și programare.

La polul opus, cele mai mici venituri nete s-au înregistrat în pescuit și acvacultură, cu o medie de 2.998 de lei, și în asistența socială, cu 3.101 de lei net pe lună. Industria auto a fost unul dintre sectoarele cu cea mai accentuată scădere a câștigului salarial mediu net în august, de 18,3%, pe fondul dificultăților din sectorul auto european.

Tabloul general al pieței muncii din România rămâne, așadar, unul contrastant. Construcțiile și transporturile cresc în forță de muncă, dar se confruntă cu presiuni de costuri, industria calculatoarelor recrutează rapid, dar de la o bază mică, iar industria prelucrătoare, administrația publică și sectorul cultural pierd constant angajați. Evoluțiile din lunile următoare vor depinde, potrivit estimărilor managerilor citate de INS, de comenzile industriale și de cererea din construcții, într-un context economic în care inflația rămâne ridicată, iar creșterea economică este slabă.