Bugetul de stat trece printr-o schimbare de structură îngrijorătoare: pentru prima dată de la începutul crizei datoriei publice, cheltuielile cu dobânzile au depășit cu mult cheltuielile de capital. Potrivit Ziarului Financiar, diferența dintre cele două categorii de cheltuieli a ajuns la 16 miliarde de lei în primele nouă luni din an.
Cheltuielile cu dobânzile la creditele contractate de statul român au urcat la 51 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 10 miliarde de euro, în perioada ianuarie-septembrie din 2026. Suma este cu 11 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu un miliard de lei toate dobânzile plătite în întregul an 2025, scrie sursa citată. Creșterea anuală a cheltuielilor cu dobânzile a fost de 27%, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 12% față de anul trecut.
Datele Ministerului Finanțelor, publicate la începutul lunii noiembrie, confirmă tendința. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Digi24. Suma reprezintă 2,5% din Produsul Intern Brut al țării, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană pentru acest tip de cheltuială.
De ce cresc atât de repede dobânzile plătite de stat
Explicația ține de doi factori care se suprapun. Pe de o parte, datoria publică a României a crescut constant în ultimii ani, depășind 60% din PIB în prima parte a anului 2026, prag care activează reguli suplimentare de control al cheltuielilor, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Pe de altă parte, costul la care statul se împrumută a rămas ridicat, pe fondul percepției de risc a investitorilor față de finanțele publice românești.
Alexandru Nazare a avertizat în repetate rânduri asupra acestei capcane fiscale. Ministrul a declarat că „fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale sau drumuri”, potrivit ziare.com. Într-o altă declarație, oficialul a rezumat mecanismul astfel: „Deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine”, a transmis Nazare, citat de Digi24.
Povara se va adânci anul viitor. Nazare a estimat recent că dobânzile plătite de stat ar putea depăși 70 de miliarde de lei în 2027, după ce în 2026 ar urma să treacă de 60 de miliarde de lei, potrivit Curierul Național. Creșterea se produce chiar dacă deficitul bugetar s-a redus comparativ cu anul trecut, de la 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni, ceea ce înseamnă o scădere de peste 24 de miliarde de lei.
Paradoxul execuției bugetare din acest an este tocmai acesta: deficitul scade ca sumă absolută, dar costul datoriei acumulate anterior crește tot mai repede. Guvernul a menținut ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, echivalentul a 130,3 miliarde de lei, după prima rectificare bugetară aprobată pe 30 octombrie. Atingerea acestei ținte depinde însă de încasarea unor sume importante din fonduri europene prin PNRR până la finalul anului.
Investițiile publice, sacrificate în fața dobânzilor
În timp ce dobânzile cresc rapid, cheltuielile de capital, adică banii pe care statul îi investește efectiv în infrastructură și dezvoltare, au scăzut cu 12% în primele nouă luni din an, potrivit datelor citate de ZF. Diferența de 16 miliarde de lei dintre cele două categorii arată o schimbare de prioritate forțată: resursele bugetare merg tot mai mult spre plata datoriilor vechi și tot mai puțin spre proiecte noi.
Această evoluție contrastează cu discursul oficial al Ministerului Finanțelor, care a raportat anterior o creștere a investițiilor publice de 48,6% la nivelul trimestrului III, comparativ cu anul trecut, conform datelor publicate de minister. Explicația acestei aparente contradicții ține de metodologia de calcul: raportarea pe baza granturilor europene și a plăților aferente proiectelor cu finanțare externă poate arăta o traiectorie diferită față de execuția strict pe cheltuieli de capital din bugetul național, fără acele fonduri.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru raportul de execuție bugetară pe trimestrul III că „execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă”, menționând că „deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile”. Oficialul nu a comentat explicit decalajul dintre dobânzi și cheltuielile de capital calculat de ZF.
Mecanismul descris de experți este unul cunoscut în economia publică: atunci când dobânzile cresc mai repede decât veniturile bugetare, statul ajunge să aloce resurse tot mai mari doar pentru a-și servi datoria existentă, nu pentru a crea valoare nouă prin investiții. Pe termen lung, acest tipar reduce marja de manevră a bugetului și limitează capacitatea statului de a finanța proiecte de infrastructură, educație sau sănătate, exact categoriile de cheltuieli pe care Nazare le-a invocat în declarațiile sale publice.
Presiunea vine și din partea pieței externe. Guvernul s-a confruntat în 2026 cu costuri ridicate de împrumut, inclusiv licitații la dobânzi de peste 6,8% pentru obligațiuni pe termen de șapte ani, potrivit declarațiilor ministrului făcute în cursul anului. Agențiile de rating urmăresc îndeaproape traiectoria datoriei publice, iar orice derapaj suplimentar de la ținta de deficit ar putea majora și mai mult costul la care statul se finanțează, într-un cerc care se autoalimentează.
Pentru 2027, miza devine și mai mare. Dacă estimarea ministrului Finanțelor se confirmă, iar dobânzile ajung la peste 70 de miliarde de lei, suma ar depăși cu mult investițiile de capital din bugetul actual, adâncind decalajul observat deja în acest an. Premierul Luca Niculescu a declarat recent, la o conferință de presă de la Cernavodă, că decizia privind eventuale majorări de taxe pentru anul viitor se va lua abia la elaborarea bugetului, fără a oferi garanții că poverile fiscale vor rămâne neschimbate.
