Heineken România a generat 587 de milioane de euro impact economic în 2025, de 58 de ori mai puțin decât la nivel european

Heineken România a generat în 2025 un impact economic de 587 de milioane de euro în economia locală, echivalentul a aproximativ 0,2% din produsul intern brut al țării, potrivit studiului „Impactul economic al Heineken în Europa în 2025”, realizat de consultanța Steward Redqueen și citat de Economedia.

Compania a susținut aproximativ 12.700 de locuri de muncă în România, direct și prin intermediul partenerilor săi din lanțul de aprovizionare. Potrivit studiului, fiecare loc de muncă din Heineken România a generat alte 12 locuri de muncă în restul economiei naționale, un raport care arată cât de extins este efectul de multiplicare al producției de bere asupra furnizorilor, distribuitorilor și sectorului HoReCa.

Compania a achiziționat în 2025 bunuri și servicii în valoare de 253 de milioane de euro de la furnizori români, o sumă care reprezintă aproape jumătate din impactul economic total generat local. Restul provine din salarii, taxe plătite statului și cheltuielile induse în economie prin activitatea angajaților și a partenerilor comerciali.

„Stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a menține un cadru favorabil investițiilor”, a declarat Boris Miloushev, Managing Director al Heineken România, citat de Economedia. Afirmația vine după un an în care piața berii din România a atins cel mai scăzut nivel de consum din ultimii douăzeci de ani, potrivit datelor Asociației Berarii României.

România, o piață mică în raport cu impactul Heineken la nivel european

Comparată cu rezultatele la nivel continental, contribuția românească rămâne modestă ca pondere. Studiul Steward Redqueen arată că activitatea Heineken în întreaga Europă a generat anul trecut un impact economic de 34,2 miliarde de euro, de aproape 58 de ori mai mare decât cel înregistrat în România.

La nivel european, compania olandeză este cel mai mare producător de bere de pe continent: una din patru beri vândute în Europa poartă o marcă din portofoliul Heineken. Totodată, 98% dintre achizițiile companiei la nivel european provin de la furnizori din interiorul continentului, un procent apropiat de cel raportat în România, unde fabricile locale produc aproximativ 98% din ceea ce vând în țară, potrivit declarațiilor anterioare ale conducerii Heineken România.

Diferența de scară se explică și prin dimensiunea operațiunilor. Heineken are trei fabrici în România, la Miercurea Ciuc, Craiova și Ungheni, care au livrat anul trecut 4,2 milioane de hectolitri de bere și cidru pe piața locală, cu 2,3% mai puțin decât în 2023. Scăderea a avut loc într-un context în care consumul total de bere din România a coborât cu aproape 4% în același interval, la 14,4 milioane de hectolitri, conform Asociației Berarii României.

Compania a raportat pentru 2024 afaceri de 1,66 miliarde de lei, echivalentul a circa 333 de milioane de euro, în scădere ușoară față de anul precedent. Profitul net a crescut însă puternic, la 136 de milioane de lei, iar contribuția la bugetul de stat prin taxe și impozite a depășit 99,8 milioane de euro, potrivit datelor publicate anterior de companie.

Comparativ, pentru fiecare angajat direct, Heineken susține alte 13 locuri de muncă în Europa

La nivel european, raportul de multiplicare al locurilor de muncă este și mai ridicat decât cel raportat local: pentru fiecare persoană angajată direct de Heineken, studiul estimează că mai sunt susținute alte 13 locuri de muncă în restul economiei europene, față de raportul de 1 la 12 calculat pentru România. Diferența e mică, dar arată că efectul economic al companiei funcționează pe principii similare pe ambele niveluri de analiză, local și continental.

Studiul Steward Redqueen folosește o metodologie de tip input-output multi-regional, care combină datele financiare, de achiziții, de angajare și comerciale ale Heineken din 2025 cu statisticile economice oficiale ale fiecărei țări. Analiza acoperă 29 de state europene, dintre care 21 sunt piețe unde compania are operațiuni directe, iar opt sunt piețe doar de export.

Potrivit metodologiei folosite, impactul indirect este descris ca „susținut”, nu „creat”, întrucât studiul nu estimează ce activitate economică ar fi existat în absența Heineken. Este o precizare relevantă pentru interpretarea cifrelor, mai ales când acestea sunt difuzate de companie, printr-un comunicat propriu, și nu de o instituție independentă.

Pentru piața românească a berii, anul 2025 a fost unul dificil din perspectiva volumelor, dar favorabil pentru Heineken în termeni relativi. Compania a câștigat cotă de piață chiar în anul cu cel mai scăzut consum din ultimele două decenii, potrivit datelor publicate de Economica.net, semn că scăderea generală a afectat mai mult concurenții decât liderul de pe piața locală a berii, Ursus, sau pe Heineken, al doilea mare jucător.

Context mai larg pentru industrie vine și din declarațiile anterioare ale conducerii Heineken România, care a subliniat constant legătura dintre predictibilitatea fiscală și deciziile de investiții. Compania a investit în ultimii zece ani peste 35 de milioane de euro doar în fabrica de la Craiova, parte a planului de extindere a capacității de producție de cinci ori față de nivelul inițial.

Cifrele de impact economic publicate de Heineken se adaugă unui tipar tot mai frecvent în rândul multinaționalelor care operează în România: companiile își cuantifică, prin studii comandate unor firme de consultanță, contribuția la economia locală, de obicei pentru a susține dialogul cu autoritățile pe teme fiscale sau de reglementare. Asemenea rapoarte oferă cifre utile pentru context, dar rămân estimări comandate de companie, nu statistici publice independente.