Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni, la Bruxelles, o discuție cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, potrivit Economedia. Întâlnirea a vizat perspectivele finanțelor publice românești, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, finanțarea prin instrumentul european SAFE și provocările bugetare ale anului 2027.
„Discuția a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce privește credibilitatea încadrării României în ținta de deficit programată pentru acest an”, a transmis Nazare, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Economedia. El a adăugat că progresele în consolidarea fiscal-bugetară trebuie „susținute prin consecvență, disciplină financiară și o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”.
Fondurile PNRR, condiție pentru ținta de deficit
Miza imediată a Finanțelor este încasarea sumelor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență. Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Ținta oficială rămâne însă 6,2% din PIB, stabilită prin prima rectificare bugetară a anului.
Atingerea acestei ținte depinde direct de încasarea, până la 31 decembrie, a aproximativ 4,23 miliarde de euro din granturile europene aferente cererilor de plată 5 și 6. Prima cerere a fost depusă la 14 august, iar cererea finală, la 30 septembrie, și se află în evaluare la Comisia Europeană.
„În următoarele săptămâni, prioritatea este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și valorificarea la maximum a finanțării europene disponibile”, a transmis Nazare, potrivit sursei citate. El a avertizat că „orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare”.
Ministrul a cerut mobilizarea tuturor instituțiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie, potrivit lui, „complete, documentate și transmise la timp”.
Bugetul pe 2027, construit pe presiuni multiple
A doua temă discutată la Bruxelles a fost pregătirea bugetului pentru anul viitor. Nazare a spus că 2027 „va aduce provocări bugetare importante, care trebuie evaluate și asumate încă din etapa de pregătire a bugetului”. Printre presiunile enumerate de ministru se numără menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile de funcționare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor, dar și creșterea necesarului de finanțare pentru apărare prin programele SAFE.
Ministrul a subliniat că structura finanțărilor europene se schimbă odată cu închiderea PNRR, ceea ce obligă statul să găsească resurse pentru investițiile care depășesc acest calendar. „Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli”, a declarat el, cerând o evaluare realistă a veniturilor și o prioritizare a cheltuielilor înainte de aprobarea bugetului.
Nazare a cerut și clarificarea din timp a discuțiilor privind cheltuielile de personal, politica salarială și pensiile, pentru ca aceste decizii „să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil”. În paralel, creșterea cheltuielilor pentru apărare prin SAFE trebuie integrată, potrivit lui, „într-o planificare multianuală riguroasă”.
Un alt subiect discutat cu comisarul european a fost încasarea primei cereri de plată din instrumentul SAFE, ulterioară prefinanțării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. România este al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE din Uniunea Europeană, cu o alocare totală de 16,68 miliarde de euro, după Polonia. Suma este destinată investițiilor în apărare, infrastructură rutieră de interes național și consolidarea industriei de securitate.
„Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”, a spus Nazare despre șansele ca banii din prima tranșă SAFE să ajungă la buget până la finalul anului. El a numit instrumentul „o oportunitate importantă pentru România de a finanța investițiile strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene în condiții avantajoase”.
Ministrul a insistat că obiectivul final rămâne menținerea credibilității fiscale a României în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating. „Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private”, a transmis el, potrivit Economedia.



