Nazare promite eliminarea IMCA din 2027 și exclude taxe noi, dar leagă totul de reducerea cheltuielilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că 2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), potrivit hotnews.ro. Anunțul vine după discuții la Bruxelles, la reuniunile ECOFIN și Eurogrup, unde ministrul a discutat cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și cu comisarul pentru fiscalitate, Wopke Hoekstra.

IMCA a fost introdus în 2024, pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro care declarau un impozit pe profit sub 1% din cifra de afaceri. Firmele respective plăteau diferența până la acest prag. În decembrie 2025, coaliția de atunci a decis înjumătățirea cotei la 0,5% pentru 2026 și eliminarea completă din 2027, odată cu impozitul suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri al companiilor de petrol și gaze.

„Nu cred că ar fi bine pentru România să avem o creștere de taxe”, a spus Nazare, explicând că Guvernul nu vrea măsuri care să afecteze creșterea economică. El a adăugat că toate mutările fiscale depind de controlul cheltuielilor: „decât dacă ținem sub control cheltuielile”.

Confederația Concordia estimează că între 1,75 și 2 miliarde de lei vor rămâne în companii din 2027, odată ce IMCA dispare. Firmele susțin că taxa lovea lanțurile de producție și distribuție și alimenta inflația. Un studiu al The Tax Institute arăta că firmele supuse acestui regim generează peste 40% din cifra de afaceri a economiei. Nazare însuși a numit în repetate rânduri IMCA o „aberație fiscală”.

Deficitul coboară, dar provocarea bugetului pe 2027 rămâne

Calculele Finanțelor arată că 2026 va fi un an cu o contracție economică de 0,4%, potrivit declarațiilor ministrului. Totuși, el spune că rămâne optimist și așteaptă datele privind performanța din agricultură și construcții, care ar putea înclina balanța economică.

România a intrat în consolidare fiscală cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, a coborât la 7,9% în 2025, iar ținta pentru 2026 este 6,2% din PIB. După nouă luni, deficitul cash era de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, o reducere de 24,17 miliarde de lei.

Atingerea țintei de 6,2% pentru acest an depinde însă de încasarea la timp a fondurilor din PNRR, aferente cererilor de plată 5 și 6, în valoare de 4,23 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Dacă aceste sume nu ajung până la 31 decembrie, ținta de deficit ar putea fi afectată.

Miza nu e doar statistică. PIB-ul este numitorul fiecărei ținte de deficit, iar creșterea reală stă la baza ipotezelor de venituri din bugetul pe 2027. La un PIB estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la 2.227 de miliarde de lei pentru 2027, o ajustare de doar 1% înseamnă în jur de 22 de miliarde de lei. Eliminarea IMCA scoate din ecuație încă 1,75–2 miliarde de lei.

Dacă taxele nu cresc, aproape tot acest efort trebuie să vină din reducerea cheltuielilor și din îmbunătățirea colectării. Premierul a cerut tuturor ministerelor propuneri concrete de economii, pe care Finanțele urmează să le centralizeze într-un act normativ. Nazare se așteaptă să primească aceste propuneri săptămâna viitoare.

Bugetul pe 2027 și riscul pentru ratingul de țară

Guvernul Luca Niculescu a fost învestit pe 20 octombrie, după o perioadă lungă de interimat, cu 12 dintre cei 17 miniștri propuși de PSD. Nazare a rămas la Finanțe ca independent. Ținta declarată este ca bugetul pe 2027 să fie adoptat tot în cursul anului 2026. „Vom face tot ce ține de noi să se întâmple acest lucru”, a spus ministrul.

Construcția bugetului este, deocamdată, blocată la nivel tehnic. Ministerele trebuie să-și încarce datele în noua aplicație Buget NG, finanțată prin PNRR. Nazare a cerut anterior ordonatorilor de credite și propuneri de comasare a unor agenții, pentru a reduce cheltuielile administrative.

Menținerea unui buget credibil este legată direct de evaluările agențiilor de rating. România se menține în prezent în categoria recomandată investițiilor, conform evaluărilor Fitch, Moody's și S&P. Un eventual derapaj de la ținta de deficit ar putea atrage o reevaluare negativă, cu efecte asupra dobânzilor plătite de stat, companii și populație.

Nazare a subliniat la Bruxelles mesajul de continuitate transmis Comisiei Europene: deficitul „va fi redus în continuare conform planului”. „Suntem conștienți că această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală. Nu se poate dezvolta cu o harababură în investiții”, a spus ministrul, referindu-se la proiectele cu efect de multiplicare redus care ar trebui eliminate din priorități.

Promisiunea fără taxe noi rămâne, deocamdată, condiționată de reforma cheltuielilor. Creșterea de doar 1,7% prognozată pentru 2027 vine după un an de contracție economică, iar investițiile publice, motorul care a susținut economia în 2026, își pierd din combustibil odată cu încheierea PNRR. Fostul vicepremier Tánczos Barna avertizase că dispar peste 40 de miliarde de lei din bugetul de investiții, odată cu finalul programului european.

Rezultatul angajamentului ministrului se va vedea abia săptămâna viitoare, când pe masa Finanțelor ar trebui să ajungă primele propuneri concrete de economii, trimise de fiecare minister în parte.