Pilonul II: cine pleacă la muncă în străinătate nu pierde banii din pensia privată

Românii care pleacă să muncească în străinătate nu își pierd banii acumulați în Pilonul II. Contul rămâne deschis, iar suma strânsă continuă să fie investită de administrator, chiar dacă nu mai intră contribuții noi.

Explicația vine de la Corina Cojocaru, CEO BT Pensia Noastră, invitată la emisiunea ZF Generația Pilon II. Potrivit acesteia, situația diferă în funcție de istoricul fiecărui participant.

Cine a muncit în România și a contribuit la Pilonul II, apoi a plecat în străinătate, își păstrează integral contul. Banii acumulați nu se blochează și nu se pierd, ci rămân investiți de administrator, generând în continuare randament pe toată perioada absenței de pe piața muncii din țară.

Situația e diferită pentru cei care au venituri exclusiv din străinătate. Aceștia nu au deloc contribuții la Pilonul II, chiar dacă dețin cetățenie română, pentru că angajatorul din afara țării nu virează contribuția de asigurări sociale (CAS) către statul român. Contribuția la Pilonul II nu este o reținere separată din salariu, ci provine direct din CAS, pe care Casa de Pensii o redirecționează parțial către fondul privat ales de participant.

Mecanismul funcționează automat: din cota de CAS de 25% din venitul brut, 4,75% ajunge în contul individual de la fondul de pensii administrat privat, iar restul rămâne la sistemul public, Pilonul I. Procentul direcționat către Pilonul II a crescut în 2024 de la 3,75% la nivelul actual, potrivit datelor citate de ZF.

La revenirea în România și reluarea unui contract de muncă, participantul nu trebuie să depună niciun document special. Contribuțiile se reiau automat și se adaugă peste suma deja existentă în cont, fără nicio formalitate suplimentară din partea angajatului.

Diferența dintre participanți și contributori la Pilonul II

Cazul românilor plecați la muncă în străinătate explică parțial un decalaj important semnalat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Sistemul avea, în august, 8,6 milioane de participanți înregistrați, dar numai 4,6 milioane dintre ei au avut efectiv contribuții virate în luna respectivă.

Diferența de aproape 4 milioane de persoane nu înseamnă bani pierduți, ci conturi inactive temporar. Motivele sunt multiple: lucru în străinătate fără contribuții în România, perioade de șomaj, concedii de creștere a copilului sau alte situații în care nu există venituri salariale supuse CAS în țară.

Corina Cojocaru a oferit un exemplu concret din propria experiență pentru perioadele de concediu de creștere a copilului. Contribuția la Pilonul II nu dispare complet în această perioadă, dar scade la un nivel simbolic.

„Eu am doi copii, am stat de două ori în concediu de creştere copil. Contribuţia la Pilonul II a fost 6 lei pe lună”, a declarat Corina Cojocaru, CEO BT Pensia Noastră.

Pentru comparație, contribuția medie lunară la Pilonul II a fost, în august, de 429 de lei, echivalentul a aproximativ 80 de euro, potrivit datelor ASF citate de ZF. Diferența între cei 6 lei din concediul de creștere a copilului și contribuția medie arată cât de mult poate varia suma lunară virată în cont, în funcție de situația profesională a fiecărui participant.

Această discrepanță dintre numărul total de participanți și cei care contribuie efectiv nu este un fenomen nou. Date recente arată că, și în lunile anterioare, aproximativ jumătate dintre cei înscriși în sistem nu au avut venituri salariale active în fiecare lună, fie din cauza muncii în afara țării, fie din alte motive legate de piața muncii.

Ce se întâmplă cu banii din Pilon II la moartea participantului

Un alt subiect abordat în cadrul emisiunii privește situația în care un participant la Pilonul II decedează înainte de a ajunge la vârsta de pensionare. Administratorul fondului nu are cum să afle automat despre deces, așa că procedura implică întotdeauna un intermediar legal.

Moștenitorii trebuie să meargă la notar, iar acesta este cel care solicită administratorului soldul contului defunctului. Comunicarea dintre notar și administrator se face rapid, potrivit declarațiilor CEO-ului BT Pensia Noastră.

„Noi, ca administratori, răspundem în 2-3 zile notarului”, a explicat Corina Cojocaru.

Pe baza certificatului de moștenitor eliberat de notar, fiecare moștenitor își poate retrage partea care i se cuvine direct într-un cont bancar propriu. Alternativ, suma poate fi mutată într-un cont de Pilon II deschis pe numele moștenitorului, continuând astfel să fie investită.

Există însă o nuanță importantă legată de garanția oferită de administrator în cazul unui randament negativ. Dacă valoarea activului net scade sub nivelul contribuțiilor brute virate de-a lungul timpului, administratorul completează diferența din resurse proprii, nu din banii fondului.

Corina Cojocaru a oferit un exemplu numeric pentru a clarifica mecanismul. La contribuții totale de 10.000 de lei, echivalentul a aproximativ 1.869 de euro, dacă activul scade la 8.000 de lei din cauza evoluției investițiilor, participantul sau moștenitorii primesc cei 8.000 de lei din activul fondului, plus 2.000 de lei suplimentar, acoperiți direct de administrator.

„Banii fondului sunt banii fondului. Noi nu ne atingem de ei”, a subliniat Cojocaru, referindu-se la separarea strictă dintre activele fondului de pensii și resursele proprii ale administratorului.

Această garanție funcționează ca o plasă de siguranță minimă pentru participanți, independent de performanța investițională a fondului ales. Ea nu acoperă însă randamentul pe care participantul l-ar fi putut obține într-un scenariu favorabil de piață, ci doar protejează suma nominală a contribuțiilor deja virate.

Valoarea totală a activelor administrate de fondurile de Pilon II a atins, la sfârșitul lunii august, aproximativ 243,4 miliarde de lei, în scădere ușoară față de luna anterioară, pe fondul corecției înregistrate la Bursa de Valori București. Numărul de participanți a continuat totuși să crească, depășind 8,56 milioane de persoane înscrise în cele șapte fonduri active din sistem.

Discrepanța dintre numărul mare de participanți și contribuțiile efective rămâne, potrivit datelor citate, un element structural al sistemului. Aproximativ 54% dintre cei înscriși alimentează efectiv conturile lună de lună, restul fiind, temporar sau permanent, în afara pieței muncii din România sau fără venituri supuse contribuției de asigurări sociale în țară.