Raiffeisen Bank: PIB nominal a crescut cu 3% în 2026, dar în termeni reali economia a scăzut cu 0,5%

Economia românească a crescut nominal cu 3% în 2026, dar această cifră ascunde o realitate mai dură: în termeni reali, PIB-ul a scăzut cu 0,5%, a explicat Cristian Sporiș, vicepreședinte Corporate & Investment Banking la Raiffeisen Bank România, potrivit Ziarul Financiar.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe organizate de ZF și NNDKP, unde bancherul a explicat diferența dintre cele două moduri de a citi evoluția economiei. „Dacă ai încasat aceleași venituri ca anul trecut pe un PIB nominal de 3%, nu este bine”, a spus Sporiș, citat de sursa menționată.

Explicația e simplă: creșterea nominală include și inflația, în timp ce creșterea reală arată cât s-a produs efectiv în plus sau în minus față de anul precedent. O companie sau un angajat care și-a păstrat veniturile constante a pierdut, de fapt, putere de cumpărare, pentru că prețurile au crescut mai repede decât veniturile lor.

Cifra de -0,5% în termeni reali coincide cu estimările pe care Raiffeisen Research le-a publicat la finalul lunii octombrie pentru întregul an 2026. Banca anticipează o contracție reală a economiei românești de 0,5% în 2026, urmată de o revenire modestă, de 1,5%, în 2027.

Prognoza Raiffeisen este mai pesimistă decât cea a Guvernului. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o contracție mai mică, de 0,4% în 2026, și o creștere de 1,7% în 2027, conform datelor citate recent de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. ING Bank este, la rândul său, mai optimistă, anticipând o creștere de 2,2% pentru anul viitor, pe fondul redresării consumului populației.

Context: economia a scăzut șase trimestre la rând

Datele Institutului Național de Statistică arată că economia românească s-a contractat în mai multe trimestre consecutive din 2026. Potrivit calculelor Raiffeisen Research, PIB-ul a scăzut cu 0,6% în primul semestru, după o contracție cumulată de 1,4% în trimestrele anterioare. Pentru trimestrul al treilea, banca estimează o scădere suplimentară de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Procesul de consolidare fiscală, demarat în 2025 pentru reducerea deficitului bugetar, a frânat consumul populației și a limitat creșterea economică, potrivit analizelor Raiffeisen Bank publicate în raportul anual al băncii. Instituția a precizat că investițiile publice, susținute de fonduri europene prin PNRR, au rămas singurul motor relevant al activității economice în prima parte a anului.

Sporiș a adus însă și o notă pozitivă în intervenția sa, legată de nivelul de trai al populației. „Din toate punctele de vedere, când se fac analizele privind PIB-ul pe cap de locuitor, anul acesta este cel mai bun din toate timpurile”, a spus el, potrivit aceleiași surse. Bancherul a mai menționat agricultura drept un sector cu evoluție bună în 2026, cu efecte atât asupra PIB-ului, cât și asupra bilanțurilor companiilor din domeniu.

Aparenta contradicție — contracție reală a PIB, dar nivel de trai ridicat — se explică prin faptul că indicatorii de putere de cumpărare și PIB per capita compară România cu alte state europene, unde evoluțiile au fost și mai slabe, nu cu performanța internă din anii anteriori.

De ce contează diferența dintre PIB nominal și real pentru companii

Distincția făcută de Sporiș are miză directă pentru antreprenori și administratori de buget. O firmă care raportează o cifră de afaceri cu 3% mai mare față de anul trecut nu a crescut, de fapt, dacă inflația a depășit acest procent — a stagnat sau chiar a pierdut teren real.

Discuția vine într-un moment în care Guvernul pregătește bugetul pe 2027 pe fondul unei economii aflate, potrivit mai multor estimări, în a doua contracție anuală consecutivă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că rămâne „optimist” în privința datelor din trimestrul al treilea, menționând performanța din agricultură și construcții drept posibile surse de revizuire pozitivă.

Raiffeisen Research estimează, de asemenea, că Banca Națională a României nu va reduce dobânda de politică monetară înainte de august 2027, din cauza inflației ridicate, alimentată și de un nou șoc energetic. Inflația de final de an este văzută de banca austriacă peste 7%, nivel care explică decalajul mare dintre creșterea nominală și cea reală a economiei.

Diferența dintre cele două moduri de a citi PIB-ul devine astfel un test pentru felul în care companiile își planifică bugetele pentru 2027: o creștere nominală a veniturilor, dacă nu depășește inflația, nu înseamnă automat un câștig real pentru afaceri sau pentru angajați.