România caută 75 de miliarde de euro pentru drumuri și porturi, iar PPP devine principalul pariu

România are nevoie de 75 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport în acest deceniu, dar a reușit până acum să acceseze doar aproximativ 17,5 miliarde de euro din fonduri europene. Diferența uriașă ar urma să fie acoperită, în bună parte, prin parteneriate public-private, mecanism pe care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) îl numește deja „principalul mecanism de finanțare” pentru viitor, potrivit economedia.ro.

Discuția a avut loc marți, la deschiderea conferinței „Transport și logistică în România și Republica Moldova”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Evenimentul face parte dintr-o delegație de afaceri formată din opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii, aflate în România și Republica Moldova între 26 și 30 octombrie 2026.

„Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi”, a declarat Sebastian Metz, directorul general al AHK România, citat de economedia.ro. El a adăugat că acestea „mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia”.

Potrivit lui Metz, economia românească a crescut, în ultimii 20 de ani, mai rapid decât rețeaua de drumuri, căi ferate și porturi care ar fi trebuit să o susțină. „Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat el, conform aceleiași surse.

Ce înseamnă pariul pe PPP pentru firmele din construcții și logistică

Pentru companiile din construcții, logistică și transport, semnalul transmis de MTI are miză directă. Secretarul general al ministerului, Mariana Ioniță, a spus că autoritățile vor crea „condiții favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private”, mecanism care „ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor”, potrivit declarațiilor citate de economedia.ro.

Ioniță a precizat că firmele germane prezente la conferință „aduc experiență, tehnologie modernă și know-how”, iar prioritatea ministerului este dezvoltarea rețelei de drumuri, alături de modernizarea infrastructurii feroviare, maritime și aviatice.

Pentru o companie privată, un contract de parteneriat public-privat înseamnă, în teorie, posibilitatea de a investi capital propriu într-un drum, un port sau o magistrală feroviară, în schimbul unor venituri pe termen lung, fie din tarife de utilizare, fie din plăți ale statului legate de disponibilitatea infrastructurii. Diferența față de o licitație clasică de lucrări publice este că firma privată își asumă o parte din riscul de construcție și, uneori, de operare, pe perioade care pot ajunge la câteva zeci de ani.

Cadrul legal pentru astfel de contracte există deja în România, prin Legea 233/2016 și Ordonanța de urgență 39/2018, dar mecanismul a rămas puțin folosit până acum, din cauza complexității tehnice a documentațiilor și a lipsei de experiență a administrației publice în structurarea unor asemenea proiecte. Guvernul a înființat recent un Comitet interministerial pentru proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu rol consultativ, pentru a coordona cadrul legal și a identifica domeniile în care pot fi inițiate proiecte strategice.

În paralel, Ministerul Finanțelor a pregătit o „Facilitate pentru pregătirea proiectelor PPP”, cu o alocare de până la 25 de milioane de euro în trei ani, destinată studiilor de fezabilitate, analizelor cost-beneficiu și structurării financiare a unor viitoare contracte. Pentru firmele interesate să intre în astfel de proiecte, existența unor studii gata făcute de stat reduce costurile de pregătire a ofertelor și scurtează timpul până la semnarea contractelor.

„Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat”, a spus Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, citat de economedia.ro.

75 de miliarde de euro, un decalaj greu de acoperit doar din fonduri europene

Strategia de investiții a MTI pentru acest deceniu estimează un necesar de 75 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport. Suma depășește cu mult ce a reușit România să obțină până acum din fonduri europene, aproximativ 17,5 miliarde de euro, potrivit documentelor citate de economedia.ro.

Diferența ar urma să fie acoperită din trei surse principale: alocări bugetare, dacă statul va reuși să mențină un nivel de 2% din PIB pe infrastructură în fiecare dintre următorii zece ani; împrumuturi; și, tot mai mult, parteneriate public-private cu investitori privați, inclusiv internaționali. Pentru un antreprenor din construcții sau din domeniul materialelor pentru infrastructură, miza practică e volumul de lucrări care s-ar putea deschide în următorii ani, dacă aceste mecanisme devin funcționale.

Contextul în care apare acest mesaj contează: Planul Național de Redresare și Reziliență, principala sursă de finanțare nerambursabilă pentru infrastructura românească în ultimii ani, se apropie de final, cu termen de implementare la 31 august 2026. După această dată, banii europeni se plătesc doar pentru lucrările deja recepționate, iar proiectele neterminate rămân în sarcina bugetului de stat sau trec pe programele operaționale clasice. Practic, fereastra de finanțare gratuită se îngustează tocmai când nevoia de investiții rămâne uriașă, ceea ce explică presiunea tot mai mare pusă pe parteneriatele cu capital privat.

Companiile germane prezente la București văd în acest moment o oportunitate. Delegația reunește opt firme active în transport rutier, construcții metalice pentru manipularea mărfurilor, expediții internaționale, terminale intermodale și operare portuară: DS Spedition, DSD Hilgers Stahlbau, Edgar Rothermel Internationale Spedition, Stöhr Logistik, TriCon Container-Terminal Nürnberg, Bayernhafen, Eberl Internationale Spedition și Duisport, operatorul portului fluvial Duisburg.

Potrivit economedia.ro, participanții vor avea întâlniri de afaceri cu firme românești din București, Brăila, Galați și Constanța, precum și cu companii moldovenești din portul Giurgiulești, și vor vizita toate cele patru porturi în zilele următoare. Domeniile de interes ale firmelor germane acoperă transportul rutier și feroviar de marfă, logistica multimodală, operarea portuară și digitalizarea proceselor de transport.

Pentru Republica Moldova, miza e și una de integrare europeană. „Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană”, a declarat Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, citat de economedia.ro. Țara vecină prioritizează transportul feroviar și fluvial, continuarea autostrăzii Unirii și dezvoltarea portului de la Giurgiulești, pe Dunăre.

Pentru firmele românești din logistică și construcții, apariția unor parteneri germani cu experiență în operare portuară și terminale intermodale poate însemna acces la tehnologie și la contracte de subcontractare, dar și concurență suplimentară pentru proiectele pe care administrația locală le va scoate la licitație sau le va structura ca PPP. Modul în care va funcționa noul Comitet interministerial pentru PPP, și dacă reușește să producă proiecte bancabile, va decide, în următorii ani, câți bani privați ajung efectiv în drumuri, căi ferate și porturi românești.