TAROM renunță la Belgrad după 16 ani, în plină luptă pentru 95,3 milioane de euro de la UE

TAROM a oprit sâmbătă, 24 octombrie, ultimul zbor pe ruta București-Belgrad, operată timp de 16 ani. Decizia e definitivă: cursele programate pentru primăvara lui 2027 au fost scoase din sistemul de rezervări, potrivit publicației de specialitate EX-YU Aviation, citată de Economedia.

Inițial, compania plănuise doar o suspendare de sezon. Zborurile urmau să fie reluate primăvara viitoare, ca în cazul altor rute cu cerere scăzută iarna. Scoaterea curselor de vară 2027 din vânzare arată însă că TAROM a renunțat definitiv la destinație, nu doar temporar.

De acum, pe ruta dintre cele două capitale va mai zbura doar compania sârbă Air Serbia, care operează deja 11 curse săptămânale. TAROM păstrează un acord de tip code-share cu Air Serbia, ceea ce îi permite să vândă bilete sub propriul cod, chiar fără avioane proprii pe rută.

Ruta spre Belgrad fusese lansată în 2010. În ultimii ani, frecvența zborurilor scăzuse deja, iar compania ajunsese să opereze doar două curse săptămânale, pe fondul cererii modeste. Totodată, TAROM estima, în noiembrie anul trecut, o scădere de 10% a numărului de bilete vândute spre Belgrad și Sofia, din cauza restricțiilor de alimentare cu combustibil impuse rafinăriilor Lukoil din regiune, după sancțiunile americane.

Rute reduse, flotă redusă: planul de restructurare al TAROM

Retragerea de pe ruta Belgrad nu e un caz izolat. Se adaugă unei liste mai lungi de destinații externe la care TAROM a renunțat deja: Londra Heathrow, Barcelona, Viena și München. La Heathrow, compania și-a vândut chiar sloturile orare către Qatar Airways, în 2024, semn că retragerea de pe aeroportul londonez nu era temporară.

Toate aceste decizii fac parte din planul de restructurare pe care TAROM îl aplică din 2024, aprobat de Comisia Europeană. Planul prevede un calendar strict: rețeaua companiei a fost plafonată la 27 de rute, iar flota, la 14 aeronave, față de 18 anterior. Termenul de finalizare e 31 decembrie 2026.

Condițiile nu sunt simbolice. Comisia Europeană le-a impus tocmai pentru a limita distorsiunile create pe piața transportului aerian de un ajutor public important. TAROM a primit, în baza planului, un sprijin total de 95,3 milioane de euro, format din anularea unei datorii de aproape 50 de milioane de euro și o injecție de capital de circa 46 de milioane de euro. Până acum, compania a încasat efectiv doar 22,5 milioane de euro din componenta de capitalizare.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a numit acest plan ultima șansă pentru companie, explicând că legea nu mai permite statului român să acorde alte ajutoare financiare TAROM după sprijinul deja aprobat de Bruxelles.

De ce riscă TAROM să returneze banii primiți de la UE

Miza din spatele restructurării rețelei de rute e una existențială pentru companie. Dacă TAROM nu demonstrează viabilitate financiară până la finalul lui 2026, Comisia Europeană poate cere rambursarea integrală a celor 95,3 milioane de euro. Un asemenea scenariu ar echivala, în opinia mai multor oficiali, cu falimentul operatorului de stat.

Rezultatele financiare din ultimii doi ani arată cât de departe e compania de țintele stabilite prin plan. La 31 august 2025, TAROM înregistra o pierdere de 30 de milioane de euro, față de un profit net de 5 milioane de euro prevăzut în buget. EBITDA era negativ cu 9 milioane de euro, în loc de un EBITDA pozitiv de 30 de milioane de euro, estimat inițial. Pentru întregul an 2025, pierderea a ajuns la aproximativ 37 de milioane de euro, iar datoriile financiare ale companiei au urcat la circa 176,9 milioane de euro, potrivit datelor citate de EX-YU Aviation.

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a atras atenția, într-o analiză publicată în vară, că rezultatul pozitiv raportat de TAROM în 2024 nu reflecta performanța operațională reală a companiei. „În ultimii 10 ani a fost singurul an cu profit. În fapt, un profit fals”, a scris Gheorghiu, explicând că acel câștig a venit din vânzarea de active și din tratamente contabile excepționale.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a cerut vara aceasta refacerea întregului plan de restructurare, pe baza unor date financiare reale. „TAROM a avut un plan de restructurare agreat, în baza căruia a primit foarte mulți bani”, a declarat Miruță, avertizând că obligațiile asumate față de Comisia Europeană nu au fost îndeplinite.

Gradul de ocupare al aeronavelor TAROM se situează sub 70%, mult sub țintele asumate prin planul de restructurare, potrivit analizei prezentate de Gheorghiu. Compania se confruntă simultan cu concurența tot mai agresivă a operatorilor low-cost pe rutele europene și cu întârzieri în livrarea noilor aeronave Boeing 737 MAX, care ar fi trebuit să modernizeze flota încă din această vară.

Noul ministru propus la Transporturi, Ștefan-Ovidiu Popa, a asigurat recent că TAROM nu se va închide, calificând compania drept „un brand românesc care va trebui să existe în continuare”. Guvernul mizează pe atragerea unui investitor strategic în acționariat, cu o participație între 20% și 49% sau chiar majoritară, ca argument suplimentar pentru Comisia Europeană că operatorul poate deveni viabil.

Până la clarificarea acestui parteneriat, TAROM continuă să își restrângă rețeaua de zbor acolo unde cursele nu ating pragul de rentabilitate. Renunțarea la Belgrad, după 16 ani de prezență pe această rută, confirmă direcția: compania elimină treptat destinațiile care nu mai aduc profit, într-o cursă contracronometru cu termenul impus de Bruxelles.