Volatilitatea BET depășește Budapesta și Varșovia, pe fondul retragerii fondurilor de pensii

Indicele de referință BET a ajuns, în 2026, cel mai volatil dintre principalii indici bursieri din regiune, după mai bine de 15 ani în care piața de la București a avut variații de preț mai temperate decât Viena, Varșovia sau Budapesta. Schimbarea reiese dintr-o analiză a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), citată de Ziarul Financiar.

Asociația a măsurat volatilitatea prin deviația standard a variațiilor lunare, calculată pe intervale mobile de 24 de luni. Acest indicator statistic arată cât de mult se îndepărtează fluctuațiile de preț de la media lor istorică. Cu cât valoarea e mai mare, cu atât piața e considerată mai riscantă și mai greu de anticipat pentru investitori.

Potrivit unei analize publicate în newsletterul de octombrie al AAFBR, deviația standard a indicelui BET a ajuns în septembrie la 5,1%, peste nivelul de 4,5% înregistrat la Budapesta și de 4,1% la Varșovia. Este prima dată în ultimii 15 ani când bursa românească depășește clar piețele vecine la acest capitol, arată asociația.

Schimbarea structurală s-a produs chiar în acest an. Fondurile de pensii obligatorii din Pilonul II, care timp de peste un deceniu au fost principalii cumpărători stabili de acțiuni la Bursa de Valori București, și-au redus achizițiile. În locul lor au apărut investitorii de retail și fondurile deschise de investiții, mult mai sensibile la sentimentul de piață și la evenimentele negative.

„Nivelul sensibil mai ridicat al volatilității indicelui BET, peste cel al indicilor burselor din regiune, va fi foarte probabil regula și nu excepția pentru bursa locală”, arată AAFBR, citată de sursa menționată.

Fondurile de pensii cedează locul fondurilor deschise și ETF-urilor

Potrivit asociației, fondurile deschise de investiții au avut, în 2026, sume disponibile pentru bursă echivalente cu două treimi din contribuțiile teoretice ale fondurilor de pensii Pilon II destinate acțiunilor. Este un prag considerat relevant pentru schimbarea raportului de forțe între cei doi mari cumpărători instituționali ai pieței locale.

Mihai Căruntu, vicepreședintele AAFBR, a explicat într-un articol publicat în newsletterul asociației, preluat de Financiarul.ro, că subscrierile nete în fondurile deschise pe acțiuni și diversificate au atins în 2026 o dimensiune apropiată de cea a banilor disponibili pentru alocare în acțiuni din Pilonul II. „Greu de imaginat, chiar și foarte recent, subscrierile nete în fondurile deschise pe acțiuni și diversificate au devenit în acest an atât de semnificative”, a spus Căruntu.

Mai mult de jumătate din banii noi atrași de fondurile deschise au ajuns în fonduri de indici, în special în ETF-uri locale care urmăresc evoluția indicelui BET. Printre cele mai importante vehicule de acest tip se numără ETF BET Patria Tradeville și, mai recent lansat, BT Index Romania ETF BET-TR, care a strâns un activ net de aproximativ 39 de milioane de euro în mai puțin de trei luni de la lansare, potrivit informațiilor publicate anterior de AAFBR.

Fondurile de pensii obligatorii rămân, totuși, cei mai mari deținători instituționali ai pieței. Potrivit unei analize anterioare a asociației, citată de ZF, Pilonul II deține între 40% și 60% din free float-ul majorității companiilor incluse în indicele BET. Cele mai mari poziții ale fondurilor de pensii erau, la 30 iunie, la Hidroelectrica, Romgaz, Banca Transilvania, OMV Petrom și BRD, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.

Diferența față de trecut este ritmul de cumpărare. Contribuțiile recurente ale Pilonului II au oferit bursei, ani la rând, un flux constant și previzibil de bani noi. Fondurile deschise și ETF-urile, alimentate în principal de bani de la retail, reacționează mult mai repede la variațiile de preț și la schimbările de sentiment.

Bursa de la București, lider regional la creștere, dar și la fluctuații

Creșterea volatilității vine după un an în care Bursa de Valori București a avut una dintre cele mai bune evoluții din Europa. Indicele BET a urcat cu aproximativ 47% de la începutul anului 2026, iar capitalizarea companiilor listate a depășit 700 de miliarde de lei, un nivel record pentru piața locală.

Randamentul pe ultimele 12 luni a trecut de 79%, potrivit datelor centralizate de Bursa de Valori București. Avansul a fost susținut de companii precum Electrica, Transgaz, Premier Energy, Digi Communications și Romgaz. Pe acest fundal, raportul preț/profit al pieței a urcat la aproximativ 16, față de circa 5 în urmă cu 10-15 ani, potrivit calculelor BCR Pensii, citate de ZF într-un articol anterior.

Această creștere rapidă a venit, însă, la pachet cu episoade de corecție mai ample. Piața a trecut printr-o scădere de peste 10% în luna septembrie, de la care instituțiile mari spun că și-au păstrat strategiile de investiție, rămânând moderat optimiste. Fondurile de pensii și cele mutuale au explicat, la o conferință recentă ZF Piața de capital, că acum cumpără selectiv, dintr-o piață pe care o consideră scumpă comparativ cu anii trecuți.

AAFBR atrage atenția că, în noua structură a pieței, orice eveniment negativ — intern sau extern — se poate transmite mai repede și mai amplu în prețul acțiunilor. Motivul este că retailul și fondurile deschise tind să vândă rapid la semnale de risc, spre deosebire de fondurile de pensii, care au un orizont investițional pe termen lung și nu se confruntă cu cereri bruște de răscumpărare din partea clienților.

Diferența de comportament dintre cele două tipuri de investitori instituționali este, potrivit analiștilor citați de ZF, principala explicație pentru creșterea volatilității indicelui BET. Fondurile de pensii urmăresc obiective pe termen lung și nu sunt expuse riscului unor retrageri masive și bruște, spre deosebire de fondurile mutuale, care pot înregistra valuri de răscumpărări atunci când sentimentul investitorilor se schimbă brusc.

Pentru investitorii individuali, concluzia practică a analizei AAFBR este că Bursa de Valori București a intrat într-o fază în care creșterile rapide pot fi urmate de corecții la fel de rapide. Randamentele ridicate din ultimul an, printre cele mai mari din Europa, au venit la pachet cu un risc mai mare de fluctuații ample pe termen scurt, mai ales în jurul unor evenimente neprevăzute.

Bursa de Valori București numără în prezent aproximativ 325.000 de investitori, potrivit datelor instituției citate de ZF. Evoluția structurii cumpărătorilor — de la fonduri de pensii stabile la fonduri deschise și retail mai volatile — este urmărită îndeaproape de administratorii de active, pentru care previzibilitatea pieței locale conta ca un argument-cheie în deciziile de alocare pe termen lung.