Firmele din zona euro își finanțează investițiile în inteligență artificială în principal din resurse proprii, nu din împrumuturi externe, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE) citată de Profit.ro și Reuters. Situația contrastează puternic cu modelul american, unde marile companii tehnologice au recurs la datorii pentru a-și finanța expansiunea.
Aproximativ 72% dintre companiile europene intenționează să utilizeze fluxurile de numerar sau profiturile reinvestite pentru a-și acoperi investițiile în AI, arată analiza publicată pe blogul BCE. Datele provin din sondajul SAFE (Survey on the Access to Finance of Enterprises), realizat pe un eșantion de peste 5.000 de firme din zona euro.
Doar 16% dintre companiile chestionate intenționează să apeleze la credite bancare pentru a-și finanța planurile legate de inteligență artificială. Alte 6% au indicat finanțarea prin capital propriu și fonduri de tip venture capital, iar numai 1% iau în calcul emiterea de titluri de datorie. Potrivit sondajului, și leasingul joacă un rol asemănător creditelor bancare, fiind menționat tot de aproximativ 16% dintre firme.
„Rolul limitat al finanțării externe ridică întrebări importante privind potențialele bariere din ecosistemul financiar al zonei euro”, se arată în analiza BCE, care precizează explicit că nu reflectă în mod necesar poziția oficială a instituției.
De ce firmele europene evită împrumuturile pentru AI
Explicația ține de natura investițiilor în inteligență artificială, care presupun în mare parte active necorporale: software, algoritmi, date și expertiză specializată. Aceste active sunt greu de folosit drept garanție bancară, spre deosebire de echipamentele fizice sau infrastructura de date.
Companiile au șanse mult mai mari să obțină finanțare externă atunci când investesc în active tangibile, precum serverele sau centrele de date, deoarece acestea pot servi drept colateral pentru creditori. În schimb, un algoritm sau o bază de date proprietară sunt mult mai dificil de evaluat și garantat de o bancă.
Peste 80% dintre companiile analizate de BCE au declarat că intenționează să folosească o singură sursă de finanțare pentru investițiile în AI, în locul combinării mai multor instrumente. În marea majoritate a cazurilor, această sursă unică este reprezentată de fondurile proprii, ceea ce arată o dependență accentuată de capacitatea internă de generare a numerarului.
Contrastul cu modelul american de finanțare a investițiilor în AI
Situația din zona euro diferă fundamental de cea din Statele Unite, unde marile companii tehnologice, denumite frecvent „hyperscalers” sau „Magnificent Seven”, au investit sute de miliarde de dolari în extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială. Aceste companii americane au recurs la împrumuturi masive, inclusiv emisiuni de obligațiuni, credit privat și finanțare de proiect, pentru a susține ritmul expansiunii.
Volumul datoriilor contractate de giganții tehnologici americani a fost atât de mare încât, potrivit informațiilor transmise de agenția Reuters, aceștia au ajuns să concureze cu alți emitenți, inclusiv state suverane, pentru accesul la piețele de obligațiuni. Această diferență între cele două blocuri economice arată abordări radical diferite în finanțarea unuia dintre cele mai mari valuri de investiții tehnologice din ultimele decenii.
Analiza BCE sugerează că dependența aproape exclusivă de fondurile proprii ar putea limita ritmul și amploarea adoptării inteligenței artificiale în Europa, comparativ cu ce s-ar putea realiza dacă firmele ar avea acces mai larg la finanțare externă. Deși resursele interne oferă avantaje precum accesibilitatea, flexibilitatea și controlul deplin asupra deciziilor de investiție, o reliance puternică pe acest tip de finanțare poate frâna extinderea rapidă necesară pentru a ține pasul cu competitorii internaționali.
Documentul citat de Profit.ro notează totuși că circumstanțele diferă în funcție de tipul de investiție. Firmele europene active în domeniul AI și care au deja o pondere ridicată a profiturilor reinvestite sunt mai predispuse să adopte deja tehnologii bazate pe inteligență artificială, sugerând o legătură strânsă între sănătatea financiară a companiei și capacitatea sa de a investi în noile tehnologii, fără a depinde de bănci sau investitori externi.
