BCE avertizează asupra unui al doilea val inflaționist, pe fondul crizei energetice din Orientul Mijlociu

Economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, a avertizat că zona euro se confruntă cu „al doilea val de creșteri de prețuri”, care va duce la o inflație mai mare și mai persistentă, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters.

Declarația vine după ce inflația din zona euro a crescut la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Creșterea a fost alimentată de scumpirea energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.

Economistul irlandez a explicat că „riscurile geopolitice par acum să fie din nou ridicate”. El a adăugat că, „dacă șocul energetic se agravează și durează mai mult în această toamnă”, creșterea economică va încetini.

Inflația din zona euro, peste 3% pentru tot restul anului

Lane estimase anterior că inflația medie în zona euro va rămâne peste 3% pentru restul anului. Motivul invocat este continuarea conflictelor din Orientul Mijlociu.

„Menținerea în jurul acelui nivel de 3% este probabil scenariul pe care oamenii îl iau în calcul pentru restul anului”, a declarat Lane pentru postul de radio irlandez RTE Radio 1. „Dar asta depinde foarte mult de posibilitatea găsirii unei soluții. Situația este cu adevărat incertă”, a adăugat el.

Inflația din zona euro a urcat succesiv în ultimele luni: de la 2,8% în iunie, la 2,9% în iulie și la 3,3% în august. Este a șasea lună consecutivă în care indicatorul depășește ținta pe termen mediu de 2% stabilită de BCE.

Sectorul energetic a fost principalul motor al accelerării prețurilor. Potrivit datelor citate în comunicatele BCE, prețurile la resursele energetice au crescut anual cu peste 14% în august, față de puțin peste 10% în iulie. Inflația de bază, care exclude energia și alimentele, a scăzut ușor, de la 2,5% la 2,4%, semn că presiunile rămân concentrate în sectorul energetic.

Al doilea val inflaționist complică deciziile BCE privind dobânzile

Piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzii de referință a BCE, după creșterea din iunie, prima de acest fel din 2023. Instituția a devenit astfel prima bancă centrală din G7 care a majorat costurile de împrumut ca răspuns la conflictul din Orientul Mijlociu.

Economistul-șef al BCE a transmis însă și o notă de optimism. Lane a menționat că Europa valorifică resurse publice semnificative, precum proiectele germane de infrastructură și apărare, dar și programul Next Generation EU. Deși Uniunea Europeană nu este principalul motor al inteligenței artificiale la nivel global, are un număr suficient de companii în acest sector pentru a genera rezultate pozitive, a spus el.

„În afară de o deteriorare pe frontul energetic, scenariul nostru de bază prevede, prin urmare, o creștere europeană stabilă, deși moderată”, a remarcat Lane. Mandatul său de economist-șef al BCE se încheie în mai 2027.

Prețurile petrolului au crescut marți, după patru zile consecutive de scădere, iar miercuri dimineață și-au reluat trendul descendent. Volatilitatea reflectă incertitudinea privind soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Investitorii consideră improbabilă, în acest moment, o înțelegere între Statele Unite și Iran. Se așteaptă totuși ca președintele american Donald Trump să se întâlnească cu omologul iranian, sosit la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Trump intenționează, de asemenea, să discute cu reprezentanți ai statelor din Golf, în marja reuniunii.

„Investitorii vor fi atenți la progresele pe plan diplomatic atunci când președintele Trump se va întâlni” cu omologul iranian, „dar mai ales cu omologul său chinez Xi Jinping”, a declarat Hamad Hussein, economist senior la Capital Economics, citat de Bloomberg. Acesta a adăugat că, „având în vedere cerințele extrem de divergente ale SUA și Iranului”, un progres tangibil în discuții este departe de a fi sigur.

Contextul geopolitic rămâne astfel principalul factor de risc pentru inflația din zona euro. Analiștii citați de presa internațională notează că șocul energetic actual, generat de războiul din Orientul Mijlociu și de perturbările din traficul prin Strâmtoarea Hormuz, diferă de episodul inflaționist din 2021-2022. În perioada ianuarie-mai a acestui an, factorii adverși legați de oferta de energie au reprezentat aproximativ 90% din creșterea inflației energetice, în timp ce politicile monetare și fiscale au exercitat doar o presiune descendentă limitată.

Pentru companiile din zona euro, în special pentru cele mici și mijlocii, o eventuală nouă majorare a dobânzilor ar însemna costuri suplimentare de finanțare, într-un moment în care multe dintre ele se confruntă deja cu facturi la energie mai mari. Guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, a avertizat recent că responsabilii de politică monetară trebuie să rămână vigilenți, pentru a evita o criză a accesibilității în Europa.