Climateflation: alimentele se scumpesc global din cauza vremii extreme, iar România resimte fenomenul altfel decât Europa

Prețurile la alimente cresc la nivel global din cauza impactului tot mai puternic al schimbărilor climatice asupra producției agricole, potrivit unei analize Zero Carbon Analytics citate de Bloomberg și preluate de zf.ro. Cercetătorii au analizat scumpirile înregistrate între 2022 și 2026 și au descoperit că aproape toate episoadele urmărite au fost legate de temperaturi fără precedent, secetă sau precipitații extreme.

Fenomenul are deja un nume în literatura economică: „climateflation”. Termenul descrie o creștere persistentă a costului vieții, generată de dependența de combustibili fosili și de distrugerile provocate de vremea extremă, nu de un șoc temporar de piață.

„Climateflation reprezintă o creștere permanentă a costurilor de trai zilnice determinată de dependența de combustibili fosili şi distrugerile vremii extreme, crescând o inflație persistentă care pune presiune pe bugetele gospodăriilor din întreaga lume”, spune Joanne Bentley-McKune, cercetător în domeniul climei, citată de zf.ro.

Exemplul cel mai concret vine din Franța, unde vremea extremă a lovit puternic fermele în acest an. Țara se îndreaptă spre cea mai mică recoltă de porumb din 1980 încoace. Prețurile dovleceilor au urcat cu 32% față de anul trecut, cele ale roșiilor cu 31%, iar fasolea verde este cu aproape un sfert mai scumpă, conform aceleiași surse.

Un alt studiu, realizat separat de Energy & Climate Intelligence Unit (ECIU), arată că e suficient ca prețurile unui număr mic de alimente să crească dramatic pentru ca inflația generală să fie împinsă în sus la nivelul întregii economii. Vremea extremă afectă simultan producția și disponibilitatea alimentelor sănătoase, ceea ce pune în pericol nu doar bugetele, ci și calitatea și varietatea dietelor oamenilor, potrivit zf.ro.

Cum arată climateflation în comparație cu inflația alimentară din România

Spre deosebire de Franța, unde scumpirile la alimente de bază sunt legate direct de secetă și recolte compromise, România a avut în ultimul an o dinamică diferită a inflației alimentare, determinată mai mult de factori interni decât de fenomene climatice punctuale.

Datele Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației la alimente a coborât constant în 2026: de la 7,67% în martie, la 5,75% în iunie și la doar 2,62% în august. În același timp, inflația generală a scăzut de la 9,87% în martie la 6,2% în august, pe fondul unei baze de comparație mai ridicate din anul precedent.

Totuși, o analiză recentă arăta că inflația la alimente din România a fost, la un moment dat în acest an, de peste patru ori mai mare decât media Uniunii Europene, alimentată de majorarea TVA din 2025 și de seceta din vara lui 2026, care a lovit și producția hidroelectrică, nu doar recoltele.

Diferența esențială față de Franța este sursa presiunii: în timp ce fermierii francezi resimt direct efectul vremii extreme asupra culturilor de legume și porumb, în România componenta climatică se suprapune peste decizii fiscale și peste scumpirea energiei electrice, care a urcat cu peste 57% într-un an după eliminarea plafonării prețurilor.

De ce contează pentru 2027 contextul climatic global al prețurilor

Analiștii citați de zf.ro anticipează că tendințele de scumpire legate de climă vor continua și în 2027, influențând ratele inflației alimentare la nivel global. Un factor suplimentar de risc este un posibil „super” El Niño, considerat una dintre principalele amenințări la adresa aprovizionării mondiale cu alimente pentru anul viitor.

Analiza mai atrage atenția că instrumentele clasice de politică monetară nu pot rezolva această problemă. „Majorările de dobânzi nu pot redresa randamentele în scădere ale culturilor sau proteja gospodăriile vulnerabile”, avertizează cercetătorii Zero Carbon Analytics, potrivit sursei citate.

Pentru România, miza din 2027 va fi dacă presiunea climatică globală, vizibilă deja în piețe precum cea franceză, se va suprapune peste propriile vulnerabilități interne — energie scumpă, fiscalitate mai apăsătoare și o producție agricolă afectată, la rândul ei, de secetele tot mai frecvente din ultimii ani. O estimare Oxford Economics, citată separat în presa economică, arăta că prețurile mondiale la alimente ar putea urca cu 11,8% în 2026, într-un context în care grâul ar putea deveni cu 36% mai scump în ritm anual.

Diferența dintre un șoc climatic resimțit direct la fermă, ca în cazul Franței, și o inflație alimentară cauzată în mare parte de decizii fiscale și de prețul energiei, ca în România, arată că fenomenul „climateflation” nu lovește uniform toate piețele. Totuși, pe termen mediu, cele două presiuni — climatică și fiscală — tind să se adune, nu să se anuleze, avertizează cercetătorii citați de zf.ro.