Directoarea Dacia, Katrin Adt, a criticat public volumul de reglementări impuse de Uniunea Europeană industriei auto, într-un interviu acordat revistei britanice Autocar, scrie Economedia.ro. Declarațiile au fost făcute cu ocazia lansării noului model Dacia Spring.
Potrivit lui Adt, piața europeană de automobile a pierdut aproximativ trei milioane de vehicule vândute din 2019 până acum, un nivel care nu a mai revenit la cel dinaintea pandemiei. Ea a comparat acest declin cu dispariția întregii piețe germane, cea mai mare din Europa. „Dacă facem calculul, înseamnă zece fabrici, douăsprezece milioane de anvelope, poate 15 milioane de scaune, nouă milioane de ștergătoare de parbriz”, a spus directoarea Dacia, potrivit sursei citate.
Cauza principală a acestei contracții, susține Adt, este multiplicarea reglementărilor europene privind siguranța și emisiile, care fac mașinile din ce în ce mai scumpe. Dacia a implementat deja aproximativ 100 de reglementări ale UE, iar până la finalul deceniului mai are de respectat încă 107. Un sfert din bugetul de cercetare și dezvoltare al brandului, precum și din capacitatea sa de inginerie, este dedicat exclusiv conformării cu cerințele de emisii și siguranță, potrivit declarațiilor citate de Autocar.
Butonul cel mai folosit dezactivează sistemele de asistență
Adt a numit „buton magic” comanda montată în stânga volanului la modelele actuale Renault și Dacia, inclusiv la Dacia Bigster. Acesta permite dezactivarea printr-o singură apăsare a mai multor sisteme de asistență la condus, precum avertizarea de viteză, menținerea benzii de circulație sau avertizarea pierderii atenției — toate obligatorii în UE. „Cel mai folosit buton din mașinile noastre” este exact acesta, a declarat Adt pentru Autocar.
Observația ridică o întrebare pe care Adt a formulat-o direct: dacă șoferii preferă masiv să oprească sistemele impuse de reglementare, înseamnă că măsurile nu răspund neapărat nevoilor reale ale clienților. Sistemul, cunoscut oficial drept comutatorul „My Safety”, a fost introdus pentru a permite reveniri rapide la configurația preferată de asistență la condus, nu neapărat pentru dezactivare completă, însă utilizarea sa masivă arată o rezistență a șoferilor față de avertismentele sonore repetate.
Împreună cu alți producători auto, Dacia a solicitat Comisiei Europene o pauză în reglementare, cel puțin pentru mașinile mici, pentru a putea menține prețuri accesibile pentru mobilitate. Solicitarea Dacia se aliniază unei poziții mai ample exprimată de conducerea grupului Renault, compania-mamă a mărcii românești.
Renault cere înghețarea reglementărilor auto pentru zece ani
François Provost, directorul general al Grupului Renault, a formulat public, în luna mai a acestui an, o propunere similară, dar mai amplă: înghețarea reglementărilor europene pentru autoturisme timp de zece ani. La conferința Future of the Car, organizată de Financial Times la Londra, Provost a declarat că inginerii companiei se confruntă cu „un tsunami de reglementări europene” și că o pauză de un deceniu ar permite redirecționarea resurselor către reducerea costurilor și electrificare.
Propunerea sa concretă către Bruxelles: păstrarea regulilor aplicabile în prezent modelelor Renault 5 și Clio, fără adăugarea altora noi, pentru zece ani. Provost nu cere relaxarea regulilor existente, ci doar oprirea introducerii unora noi, argumentând că acest lucru ar permite relansarea segmentului mașinilor mici, considerat „inima” pieței europene.
Contextul în care apar aceste declarații este unul de presiune tot mai mare asupra producției Dacia din România. Uzina de la Mioveni, care produce în prezent modelele Duster și Bigster, a pierdut aproximativ 1.700 de angajați din 2025 până acum, potrivit unor declarații ale conducerii Automobile Dacia citate de presa economică locală. Producția uzinei este estimată să scadă cu două cifre procentuale în 2026, motivele invocate fiind pierderea competitivității față de alte fabrici Renault, creșterea segmentului electric în Europa și costurile ridicate din România, inclusiv prețul energiei.
Pentru economia română, miza discuției europene despre reglementare nu este abstractă. Uzina de la Mioveni este unul dintre cei mai mari angajatori din țară, cu peste 6.000 de angajați direcți, iar rețeaua de furnizori auto din jurul ei numără circa 23.000 de angajați și afaceri de 24 de miliarde de lei, potrivit unor analize citate de presa locală din Argeș. O eventuală decizie a Comisiei Europene privind o pauză în reglementare, sau lipsa acesteia, ar putea influența direct competitivitatea fabricii românești în raport cu alte unități ale grupului Renault din Slovenia, Maroc sau Turcia.
Comisia Europeană lucrează în prezent la crearea unei categorii intermediare de vehicule electrice mici, menită să reducă cerințele de siguranță și tehnologie impuse mașinilor urbane compacte, față de autoturismele standard. Provost a susținut public această inițiativă, dar a cerut ca ea să fie însoțită de o înghețare mai largă a regulilor pentru segmentul mașinilor mici existente, nu doar pentru noua categorie propusă.
