Cum poate dispărea un sfert dintr-un sistem bancar într-un singur an, fără ca economia să intre în panică? Răspunsul Chinei stă într-o strategie de consolidare controlată de stat, nu într-o criză de lichiditate. Beijingul a închis 670 de bănci în 2025, aproape toate mici și rurale, potrivit unei analize Fitch Ratings citate de CNBC și preluate de Profit.ro.

Cifra echivalează cu aproximativ un sfert din totalul instituțiilor de credit ale țării. Autoritatea chineză de reglementare financiară a confirmat că numărul total de instituții financiare cu personalitate juridică a scăzut cu 711 unități în 2025, până la 6.489, iar băncile mici și rurale au reprezentat aproape întreaga scădere, o reducere de 18,6% în acest segment.

Nu e vorba despre falimente dezordonate, ci despre fuziuni și dizolvări dirijate de stat. Guvernul chinez forțează instituțiile mici să se unească în entități mai mari, cu capital mai solid, pentru a reduce riscurile ascunse în colțurile mai puțin vizibile ale sistemului bancar.

Ce probleme au exact băncile rurale chineze

De ce tocmai băncile rurale au ajuns ținta principală a reformei? Fitch Ratings le descrie drept „cea mai slabă parte” a sistemului financiar chinez, din cauza calității reduse a activelor, capitalizării precare și deficiențelor de guvernanță corporativă, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării, potrivit agenției.

Cifrele confirmă diagnosticul. Randamentul activelor băncilor rurale a scăzut la 0,45% în prima jumătate a anului, de la 0,56% în 2021, arată datele Fitch. În paralel, ponderea creditelor neperformante la aceste instituții a urcat la 2,8%, aproape dublu față de media de 1,5% înregistrată la nivelul întregului sector bancar chinez.

Explicația acestui decalaj ține de clientela pe care o deservesc băncile mici. Ele au o expunere mai mare la companii de dimensiuni reduse, la dezvoltatori imobiliari aflați sub presiune și la vehiculele de finanțare ale administrațiilor locale, segmente lovite direct de încetinirea economiei chineze.

Problema nu e nouă, dar s-a agravat. Analiști citați de agenția de presă financiară Caixin remarcă faptul că băncile rurale au fost afectate de ani de zile de criza din sectorul imobiliar chinezesc, de datoriile administrațiilor locale și de rate de dobândă aflate la minime istorice, care le împing spre credite tot mai riscante pentru a atrage depozite.

Băncile comerciale mici și rurale „rămân cea mai slabă parte” a sistemului financiar chinez, a avertizat Fitch Ratings.

Ce urmărește Beijingul cu reforma bancară din China

Dacă băncile mici au probleme de ani de zile, de ce acționează Beijingul abia acum, și în acest ritm accelerat? Procesul de consolidare urmărește trei obiective declarate: îmbunătățirea supravegherii, reducerea posibilităților de arbitraj de reglementare și creșterea transparenței în întregul sector bancar, potrivit analizei Fitch, preluată de Profit.ro, cu referire la relatarea News.ro.

Reforma are loc pe fondul unei economii chineze care și-a pierdut din avânt. Produsul intern brut a crescut cu 4,3% în al doilea trimestru al anului, cel mai slab ritm din 2022 încoace, în timp ce profiturile industriale au avansat cu doar 4,2% în august, cel mai modest ritm anual din acest an.

Fitch estimează totuși că problemele băncilor mici prezintă un risc limitat de contagiune pentru întregul sistem financiar chinez. Activitatea acestor instituții este în mare parte locală, iar expunerea lor la alte bănci rămâne redusă, ceea ce reduce șansele ca dificultățile lor să se transmită rapid în restul sectorului bancar.

Agenția avertizează însă că restructurarea nu rezolvă singură vulnerabilitățile structurale ale băncilor mici. Fuzionarea instituțiilor slabe nu elimină automat activele proaste pe care le poartă în bilanț, iar problemele de guvernanță pot persista pe termen scurt, chiar dacă numărul de bănci scade.

Procesul de consolidare ar putea, în timp, să schimbe echilibrul concurențial dintre creditorii mici rămași în piață. Fitch notează că dinamica dintre aceste instituții se va modifica pe măsură ce băncile absorbite dispar ca entități juridice independente, iar operațiunile lor trec la instituțiile mai mari care le preiau.

Un exemplu citat de presa financiară internațională arată cum funcționează modelul în practică: o bancă dintr-o provincie a dispus de 9,7 miliarde de yuani în credite neperformante și a absorbit bănci sătești mai mici, ca parte a programului regional de restructurare.

Pentru băncile mai mari care preiau activele celor mici, exercițiul nu e lipsit de riscuri proprii. Ele moștenesc atât clientela, cât și o parte din creditele neperformante ale instituțiilor absorbite, chiar dacă bilanțurile consolidate arată, pe hârtie, mai solide decât înainte de fuziune.