De ce spune Bolojan că România nu are nevoie de gaz american, deși susține Coridorul Vertical

România sprijină dezvoltarea Coridorului Vertical de gaze, dar refuză să cumpere gaz natural lichefiat american în cantități mari. Este mesajul repetat, joi, de premierul Ilie Bolojan, potrivit Profit.ro și Economedia.ro. De ce ține premierul să facă această distincție acum, și ce înseamnă ea pentru relația României cu Washingtonul?

Declarațiile vin după ce presa internațională, inclusiv Financial Times, a scris despre presiuni exercitate de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, pentru ca România să cumpere cantități mari de GNL american prin proiectul Coridorului Vertical. Această rută ar urma să lege Grecia de Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Republica Moldova și Ucraina, oferind o alternativă la gazul rusesc. Scandalul a alimentat tensiuni în fosta coaliție de guvernare și a fost citat drept unul dintre motivele retragerii PSD din executiv.

Are România nevoie de gazul american?

Răspunsul lui Bolojan a fost tranșant. „Nu avem nici astăzi nevoie de gaz”, a declarat premierul, citat de Economedia.ro. El a explicat că țara își asigură deja peste 80% din necesar din producția internă, situație net superioară vecinilor din regiune, majoritatea dependenți de importuri.

Premierul a legat această poziție de intrarea în exploatare, de anul viitor, a proiectului offshore Neptun Deep, din Marea Neagră. „De anul viitor va începe să se exploateze gazul din Marea Neagră, ceea ce ne dublează cantitățile. România nu are nevoie de gaz, România va fi exportatoare de gaz”, a spus Bolojan, potrivit sursei citate.

Cifrele publice despre proiect susțin această estimare. Neptun Deep, dezvoltat în parteneriat egal de OMV Petrom și Romgaz, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, urmează să adauge circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an la plafon. Producția internă actuală este de aproximativ 9,3 miliarde de metri cubi anual, potrivit datelor de piață citate de surse din industrie. Practic, țara ar urma să-și dubleze producția, ajungând la 18-20 de miliarde de metri cubi anual, în condițiile în care consumul intern se situează în jurul a 9-10 miliarde de metri cubi.

Referitor la relația cu administrația americană, Bolojan a insistat că nu există fricțiuni. „I s-a comunicat că România nu are nevoie de gaze și a acceptat”, se arată în relatarea Profit.ro despre poziția premierului. El a subliniat totuși că parteneriatul cu Statele Unite pe zona energetică rămâne activ, dar centrat pe altceva decât achiziția de combustibil.

Ce înseamnă susținerea Coridorului Vertical fără achiziții de GNL

Distincția pe care o face premierul este între infrastructura de transport și marfa care circulă prin ea. România, spune Bolojan, sprijină dezvoltarea infrastructurii care ar permite tranzitul gazului către alte state din Europa de Est, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, dar nu se angajează să cumpere volume mari de GNL american pentru consum propriu.

Ministerul Energiei a transmis anterior poziții similare, subliniind că orice export de gaz românesc, fie către Germania, fie prin alte rute, trebuie să nu afecteze siguranța aprovizionării interne. Contractele deja semnate de OMV Petrom, cu compania germană Uniper și cu traderul de stat moldovean Energocom, arată direcția în care merg de fapt volumele suplimentare: către piețele vecine, nu dinspre SUA către România.

Context suplimentar apare din cronologia publicată de presă în ultimele zile. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, ar fi cerut încă din ianuarie un acord guvernamental pentru achiziția de GNL american, dar Romgaz nu a acceptat propunerea. La conferința The Economist de la București, din martie, oficiali americani ar fi cerut explicit ca gazul lichefiat din SUA să intre în Europa prin Coridorul Vertical. Bolojan a susținut public doar componenta de interconectare, fără a se angaja la achiziții suplimentare.

Premierul a precizat, pentru Financial Times, că la nivelul guvernului „nu a fost aprobat niciun document care să angajeze România în achiziții de GNL”, iar eventualele poziții exprimate de alți actori politici nu reprezintă poziția oficială a executivului. Declarația vine în contextul întâlnirilor dintre Guilfoyle și lideri PSD, inclusiv Sorin Grindeanu, care a negat orice legătură între aceste discuții și schimbarea de guvern.

Miza economică a subiectului depășește disputa politică imediată. Odată ce Neptun Deep va produce la capacitate maximă, România va avea un surplus estimat de gaz peste consumul propriu, iar întrebarea reală devine cine va cumpăra acest surplus și la ce preț. Analize citate în presa de specialitate arată că gazul adus prin conducte, inclusiv cel produs local, rămâne de regulă mai competitiv decât GNL-ul transportat pe mare și regazeificat, ceea ce explică reticența Bucureștiului față de angajamente ferme de achiziție din SUA.

Pentru companiile românești din energie, poziția premierului are o miză practică. Un excedent de producție internă, fără contracte de import suplimentare, ar putea menține prețurile interne mai stabile și ar consolida rolul Romgaz și OMV Petrom ca exportatori regionali, mai degrabă decât ca simpli intermediari pentru gazul american.