De ce contează pentru afaceri o strâmtoare îngustă din Golful Persic? Pentru că prin ea trecea, înainte de război, aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate la nivel mondial, potrivit Profit.ro. Închiderea Strâmtorii Hormuz a provocat fluctuații puternice ale prețurilor energiei, resimțite și de companiile europene care importă combustibil.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat la New York, în marja Adunării Generale a ONU, că țara sa a propus Statelor Unite un acord concret. Strâmtoarea ar putea fi redeschisă, iar traficul maritim normal restabilit, în doar șapte zile. Condiția: Washingtonul trebuie să își respecte partea din memorandumul semnat în iunie.
Ce cere de fapt Iranul de la Statele Unite
Araghchi nu a detaliat public toate condițiile, dar a insistat că acestea nu sunt noi. „Acțiunile pe care trebuie să le întreprindă Statele Unite nu sunt noi. Ele sunt deja cuprinse în memorandum”, a spus el, citat de Profit.ro. Potrivit acestuia, planul complet a fost transmis oficialilor americani prin intermediul Qatarului, un stat care a mediat frecvent între Teheran și Washington de la începutul conflictului.
Memorandumul de înțelegere la care se referă ministrul iranian a fost semnat la 18 iunie și urmărea un armistițiu, plus redeschiderea cel puțin parțială a Strâmtorii Hormuz. Documentul, structurat în 14 puncte, prevedea că Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară. Mai stabilea și încetarea operațiunilor militare pe toate fronturile, ridicarea blocadei navale americane și relaxarea sancțiunilor economice impuse Teheranului.
„Alegerea aparține acum Statelor Unite”, a adăugat Araghchi, subliniind că Iranul și-a făcut partea de propunere. „Pot să vă spun că, dacă există seriozitate din partea SUA pentru a ajunge la un acord și pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz, totul este pregătit”, a mai declarat el, potrivit relatării citate de Profit.ro.
Un oficial american a confirmat pentru BBC că au loc discuții pozitive prin intermediari, inclusiv pe tema dosarului nuclear. Totuși, Statele Unite nu au transmis încă un răspuns oficial la propunerea concretă privind strâmtoarea, iar poziția publică a Washingtonului rămâne rezervată.
De ce oscilează piața petrolului între speranță și scepticism
Wall Street Journal, citând oficiali americani, a relatat că președintele Donald Trump a respins deocamdată acordul propus. Potrivit publicației, Trump ar fi sceptic, în privat, că Iranul îi va accepta cererile. Le-ar fi spus colaboratorilor săi că vede drept probabilă reluarea campaniei de bombardamente, nu semnarea unui acord de pace.
Contextul conflictului explică miza economică a acestor negocieri. Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la 28 februarie, ucigând mai mulți oficiali de rang înalt. Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului, asupra bazelor americane din Golf și asupra unor aliați arabi ai SUA, dar și prin blocarea Strâmtorii Hormuz. Războiul a produs, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, cea mai gravă întrerupere a aprovizionării din istoria pieței mondiale a petrolului.
Prețul petrolului Brent a fluctuat puternic de la începutul conflictului, urcând la peste 80 de dolari pe baril în primele săptămâni și coborând ulterior, pe fondul speranțelor de acord, spre nivelurile dinaintea războiului. Orice semnal privind negocierile SUA-Iran mișcă imediat cotațiile, arătând cât de sensibilă rămâne piața energetică globală la evoluțiile din strâmtoare.
Situația crește și presiunea politică asupra președintelui Trump, care are nevoie de o soluție de încheiere a conflictului înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie. O redeschidere efectivă a Strâmtorii Hormuz ar reduce costurile logistice pentru transportul maritim global și ar relaxa prețurile la carburanți, cu impact direct în retail, producție și transport.
Pentru companiile românești care depind de importuri de energie sau de transport maritim, deznodământul negocierilor de la New York rămâne un indicator de urmărit. O redeschidere a strâmtorii ar putea calma prețurile la energie, deja ridicate din cauza conflictului prelungit. O reluare a bombardamentelor, scenariul pe care Trump îl consideră probabil potrivit WSJ, ar readuce însă volatilitatea pe piețele de petrol și gaze, cu efecte directe asupra costurilor de producție și transport din întreaga Europă.
