JP Morgan a transmis investitorilor că nu mai poate anticipa evoluția prețului petrolului, șase luni de la declanșarea războiului dintre Statele Unite și Iran, potrivit unei note citate de Economedia.ro. „Pur și simplu nu știm cum să modelăm deznodământul”, au scris analiștii băncii, într-o formulare rară pentru o instituție financiară de această anvergură.

La începutul conflictului, banca a presupus că administrația Trump nu va accepta ca prețul petrolului să depășească 100 de dolari pe baril, inflația să atingă 4%, benzina să treacă de 5 dolari pe galon sau randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani să urce la 5%. Aceste praguri, numite de bancă „linii roșii economice”, ar fi trebuit să forțeze un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz încă din luna iunie.

Șase luni mai târziu, mai multe dintre aceste limite au fost deja depășite, fără ca strategia de ieșire din conflict să devină mai clară. Petrolul se tranzacționează din nou peste 100 de dolari pe baril, iar randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a trecut de pragul de 5%. Benzina și inflația rămân, deocamdată, sub limitele considerate critice.

„Șase luni mai târziu, multe dintre acele linii au fost depășite, totuși strategia de ieșire este mai puțin clară, nu mai clară”, a scris echipa de materii prime a JP Morgan într-o notă citată de BBC și preluată de Economedia.ro. „Pentru prima dată de la începutul conflictului din Iran, nu avem o viziune de bază.”

O sursă din industria de petrol și gaze a declarat pentru BBC că este „neobișnuit” ca o bancă de investiții de talia JP Morgan să publice o astfel de recunoaștere de incertitudine, dar a adăugat că nota reflectă „starea de fapt” generată de conflict.

Petrolul peste 100 de dolari, randamentele peste 5%

Analiștii JP Morgan estimează că „valoarea justă” a petrolului pentru luna septembrie ar fi de aproximativ 90 de dolari pe baril. Prețul real depășește însă acest nivel cu peste 10 dolari, diferența fiind explicată de bancă prin faptul că „piața preia în preț riscul” unei noi perturbări majore a comerțului maritim.

Analiza vine pe fondul unei situații pe care Agenția Internațională pentru Energie a numit-o cea mai mare perturbare din istoria pieței globale de petrol. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ un sfert din comerțul maritim mondial cu țiței, funcționează la o fracțiune din capacitatea obișnuită de la izbucnirea conflictului.

JP Morgan a citat riscuri suplimentare pentru aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu. Houthiții din Yemen, susținuți de Iran, au ocupat o zonă de la gura Strâmtorii Bab al-Mandab, o altă rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze. Fără „semnale clare” de dezescaladare, presupunerea că perturbarea aprovizionării globale a fost temporară „devine din ce în ce mai dificil de susținut”, arată analiștii băncii.

Alte instituții financiare au estimări diferite pentru finalul anului. Un sondaj Reuters citat în presa internațională arată o divizare puternică a proiecțiilor, unele scenarii mergând până la peste 130 de dolari pe baril dacă infrastructura petrolieră a Iranului ar fi lovită direct, în timp ce alte bănci mizează pe o revenire treptată sub pragul de 100 de dolari.

Fed a majorat dobânda, Trump vede finalul conflictului după alegeri

Contextul monetar american adaugă presiune suplimentară pieței petrolului. Rezerva Federală a majorat dobânda de referință în această săptămână, pentru prima dată în mai bine de trei ani, și a semnalat noi creșteri posibile până în 2027. Președintele Fed, Kevin Warsh, a explicat decizia: „inflația este prea mare și a fost așa de prea mult timp”, deși președintele Trump a dezaprobat public măsura.

Trump a declarat săptămâna trecută că nu crede că războiul din Iran se va încheia înainte de alegerile parlamentare americane de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. „Imediat după alegeri, prețurile petrolului vor scădea brusc”, le-a spus președintele american reporterilor, adăugând însă că procesul „va dura puțin mai mult decât alegerile midterms”.

Prețurile ridicate ale petrolului au alimentat deja creșterea costului vieții în Statele Unite și în restul lumii, pe fondul apropierii sezonului rece, când cererea de energie și combustibili crește tradițional. Investitorii folosesc adesea prețul petrolului ca reper pentru estimările de inflație, dată fiind utilizarea sa pe scară largă în economie.

Cazul JP Morgan ilustrează, potrivit sursei citate de BBC, dificultatea tot mai mare a marilor instituții financiare de a anticipa deciziile administrației Trump în privința conflictului cu Iranul. Fără o direcție clară a războiului, băncile de investiții recunosc că modelele lor tradiționale de prognoză nu mai oferă răspunsuri fiabile pentru piețele de energie.