Nazare, la ECOFIN Dublin: România trebuie să reducă deficitul fără să sacrifice investițiile

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a participat în 18 și 19 septembrie la reuniunea informală a miniștrilor pentru afaceri economice și financiare din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin sub președinția irlandeză a Consiliului UE. La întâlnire au fost prezenți miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din statele membre, potrivit economedia.ro.

Mesajul transmis de oficialii europeni a fost unul de continuitate: „Comisia susține continuarea unei politici fiscale prudente și respectarea traiectoriilor convenite”, a scris Nazare, citat de mai multe publicații după încheierea discuțiilor. Pentru România, miza rămâne aceeași de câțiva ani buni — corectarea deficitului bugetar într-un ritm pe care Bruxelles-ul îl consideră credibil.

Contextul nu e unul teoretic. Țara noastră a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, calculat după metodologia ESA. Comisia Europeană a deschis atunci procedura de deficit excesiv, un mecanism care poate duce, în ultimă instanță, la suspendarea unor fonduri europene dacă statul vizat nu ia măsuri considerate suficiente.

Guvernul a adoptat în 2025 două pachete fiscale ample: majorarea TVA de la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru cota redusă, creșterea accizelor, extinderea contribuțiilor de sănătate și majorarea impozitului pe dividende, alături de înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul bugetar. Aceste măsuri au fost menite să aducă deficitul spre 6,2% din PIB în 2026, față de 8,4% estimat pentru 2025.

În iunie 2026, Comisia Europeană a confirmat că statele aflate în procedura de deficit excesiv, printre care România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia, au luat „măsuri eficace” pentru corectarea situației, astfel încât procedura a rămas suspendată, fără a fi declanșată blocarea fondurilor europene. Comisia a atras însă atenția că țara noastră se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice considerate excesive.

Datoria publică a României este proiectată să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027, potrivit estimărilor citate de The Tax Institute. Deficitul ar urma să coboare mai departe, la 5,8% din PIB în 2027, dacă traiectoria actuală este respectată.

Ce a discutat Nazare la reuniunea ECOFIN de la Dublin

Ministrul a avut o întâlnire separată cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, axată pe parcursul fiscal al României. „Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile”, a explicat Nazare, potrivit relatărilor din presa română.

Discuțiile de la Dublin au acoperit și teme mai largi decât situația fiscală a unui singur stat membru: inteligența artificială, competitivitatea sistemului economic european și piața unică de capital au fost pe agenda oficialilor europeni, potrivit economedia.ro. Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a vorbit despre efectele inteligenței artificiale asupra productivității și asupra pieței muncii, un subiect pe care Nazare l-a menționat ca exemplu al vitezei cu care se schimbă economia globală.

Ministrul a avut și o întrevedere bilaterală cu Roland Lescure, omologul său francez, axată pe consolidarea fiscală și pe costurile de finanțare. Cele două trezorerii urmează să continue un dialog tehnic despre diversificarea bazei de investitori și dezvoltarea instrumentelor de finanțare ale statului.

România, între reducerea cheltuielilor și protejarea investițiilor

Nazare a insistat că reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci o condiție pentru a scădea costul finanțării statului. „Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles”, a spus ministrul, argumentând că un stat care se împrumută excesiv „consumă capitalul de care au nevoie companiile” și plătește dobânzi mai mari.

Ministrul a precizat că țara nu poate alege între consolidare și creștere economică, ci are nevoie de ambele simultan. Reducerea cheltuielilor ineficiente trebuie combinată, potrivit lui, cu protejarea investițiilor din infrastructură, apărare și energie.

Un element concret discutat la Dublin a fost contribuția pe care Banca de Investiții și Dezvoltare a României o are în vedere pentru mecanismul RoBOOST, destinat atragerii de capital privat și instituțional prin fonduri de private equity și venture capital. Suma vizată este de 100 de milioane de euro, bani care ar urma să finanțeze startup-uri, IMM-uri și companii românești aflate în diverse etape de dezvoltare.

Pentru companii și investitori, procedura de deficit excesiv nu e doar un exercițiu birocratic european. Ea limitează în practică marja de manevră a guvernului pe taxe, cheltuieli publice, salarii bugetare și absorbția fondurilor europene, toate privite prin prisma sustenabilității bugetare. Menținerea deficitului sub control rămâne, în acest context, o condiție pentru accesul mai ieftin al statului și al companiilor românești la finanțare pe piețele internaționale.