Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, titlurile Bund de referință pentru zona euro, a depășit marți 3,36%, potrivit datelor Trading Economics citate de cursdeguvernare.ro. Este cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani. Ulterior, randamentul a coborât ușor, la aproximativ 3,34%.
Mișcarea nu este izolată. Randamentul obligațiunilor germane pe 30 de ani a trecut de 3,84%, tot un maxim din 2011. Franța, Italia și Olanda au înregistrat creșteri similare ale costurilor de finanțare, ceea ce arată o presiune generalizată pe piața europeană a datoriei, nu doar un fenomen local.
Randamentele și prețurile obligațiunilor evoluează în sens opus: când investitorii vând titluri, prețul scade, iar dobânda fixă raportată la un preț mai mic înseamnă un randament mai mare pentru cumpărător. Pentru state, un randament mai mare se traduce direct în costuri mai ridicate atunci când emit obligațiuni noi pentru a se finanța.
Franța, principala sursă de îngrijorare din zona euro
Randamentul obligațiunilor franceze OAT pe 10 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008, ajungând marți la puțin peste 4,215%, potrivit sursei citate. Randamentul echivalent italian se situa la 4,188% în aceeași zi, iar cel spaniol a depășit 3,80%, maxim din noiembrie 2023. Obligațiunile olandeze pe 10 ani au ajuns la 3,43%, nivel nemaiîntâlnit din mai 2011.
Analiștii citați de Euronews și preluați de cursdeguvernare.ro spun că titlurile Bund au evoluat în linie cu tendința globală, în timp ce Franța plătește o primă de risc suplimentară, legată de situația sa politică și fiscală. Potrivit Fondului Monetar Internațional, datoria publică brută a Franței este estimată la 118,4% din PIB în acest an și la 120,5% din PIB în 2027, al treilea cel mai ridicat nivel din UE, după Grecia și Italia. Banca Franței estimează un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru acest an.
Robert Timper, strateg-șef pentru instrumente cu venit fix la BCA, a declarat pentru Euronews Business că Franța are, în opinia sa, „cea mai nesustenabilă perspectivă fiscală” dintre țările zonei euro. El a adăugat că revenirea la o traiectorie sustenabilă ar necesita reforme nepopulare, care limitează cheltuielile sociale, și o majoritate politică solidă pentru a le susține.
Inflația din energie alimentează așteptările de dobânzi mai mari
Presiunea de pe piețele de obligațiuni a fost amplificată marți dimineață de datele preliminare Eurostat, care au arătat că prețurile energiei au fost cu 14,3% mai mari față de anul anterior. Această creștere a împins inflația din zona euro la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.
Leo Barincou, economist senior la Oxford Economics, a declarat că BCE „este aproape sigur” că va majora dobânda la ședința de săptămâna viitoare, în linie cu estimările companiei sale. Majoritatea investitorilor anticipează o creștere de 25 de puncte de bază.
Fenomenul depășește granițele Europei. Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani a urcat la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, în jurul valorii de 4,78%. Potrivit Bloomberg, probabilitatea unei majorări de dobândă a Rezervei Federale în septembrie a ajuns la aproximativ 70%, după ce președintele Fed, Kevin Warsh, și-a reafirmat angajamentul de a combate inflația.
Vânzările s-au extins și în Asia: randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani a atins 3,00%, pentru prima dată din 1996. Investitorii sunt tot mai preocupați că prețurile ridicate ale energiei, combinate cu conflictele globale, ar putea genera stagflație, adică inflație ridicată însoțită de creștere economică scăzută sau nulă. Obligațiunile guvernamentale, considerate în mod tradițional active de refugiu în perioade de incertitudine, își pierd astfel din atractivitate tocmai când piețele au nevoie de stabilitate.



