Refuzul lui Bolojan de a cumpăra mai mult gaz american, în spatele căderii guvernului, scrie Financial Times

Financial Times a confirmat, din surse independente, o dezvăluire cu potențial exploziv pentru relația România-SUA. Ambasadoarea americană în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut presiuni pentru ca România să cumpere cantități mari de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite, potrivit Ziarul Financiar.

Fostul premier Ilie Bolojan a refuzat aceste achiziții suplimentare. Argumentul lui a fost simplu: România are resurse proprii semnificative de gaz. Guvernul lui s-a prăbușit în luna mai, după ce PSD a părăsit coaliția și a votat alături de opoziția de extremă dreapta pentru înlăturarea premierului.

Disputa energetică nu e un detaliu marginal. Potrivit surselor citate de FT, PSD avea o poziție diferită față de Bolojan în privința achiziției de LNG american, iar acest dezacord ar fi fost unul dintre motivele retragerii social-democraților din coaliția de guvernare.

Contextul geopolitic al vizitei ambasadoarei Guilfoyle la București, la finalul lunii martie, a fost promovarea Coridorului Vertical, un proiect care leagă terminalele de gaz lichefiat din Grecia de piața ucraineană, prin Bulgaria și România. Coridorul are o miză economică reală: potrivit unor date citate de presa de energie, efortul investițional pentru extinderea capacității de transport pe acest traseu se ridică la aproximativ 1,65 miliarde de euro, pentru a ajunge la o capacitate de circa 9,41 miliarde de metri cubi pe an la granița cu Bulgaria.

Scandalul politic s-a declanșat după ce Wall Street Journal a scris că, pe 18 martie, la o cină oficială organizată de ambasada SUA din Atena, Guilfoyle ar fi făcut o remarcă legată de situația politică din România. Ea ar fi spus, potrivit relatării: „Putem face asta oricărei ţări vrem. Putem face asta şi aici”, cu referire la o posibilă schimbare de guvern. Un oficial grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales democratic.

Cine anume a plătit prețul politic al gazului american

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a respins ferm ideea unei implicări americane în căderea guvernului Bolojan. „Ilie Bolojan nu a fost înlăturat de americani, nici de monstrul din Loch Ness, nici de Bigfoot, ci de românii sătui de modul lui de guvernare”, a declarat acesta.

Siegfried Mureșan, care încearcă să obțină în această perioadă sprijinul parlamentului pentru funcția de premier, a cerut clarificarea întâlnirilor pe care Guilfoyle le-a avut la București. El a numit situația „extrem de serioasă” și a spus că liderii PSD trebuie să explice ce au discutat cu ambasadoarea și ce obiective au urmărit acele discuții.

Guilfoyle a călătorit la București la scurt timp după cina de la Atena și s-a întâlnit, la sfârșitul lunii martie, cu reprezentanți ai PSD, printre care Sorin Grindeanu și fostul ministru al energiei, Bogdan Ivan. Nu există dovezi publicate că ambasadoarea le-ar fi cerut social-democraților să părăsească guvernul, subliniază FT.

Departamentul de Stat american a evitat să comenteze direct acuzațiile. Un purtător de cuvânt a precizat doar că Washingtonul „apreciază parteneriatul strategic cu România”. Ambasadele SUA de la Atena și București au refuzat, ambele, să facă vreo declarație pe marginea subiectului.

De ce contează scandalul LNG pentru economia românească

Miza depășește simpla dispută politică. Instabilitatea guvernamentală prelungită a costat România deja miliarde de euro din fonduri europene neaccesate la timp. Agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile politice de la București, într-un moment în care datoria suverană a țării se află la limita categoriei recomandate investițiilor.

Standard & Poor's are programată o nouă evaluare a ratingului României pe 2 octombrie. Agenția a avertizat deja că o prelungire a impasului guvernamental sau incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 ar putea duce la o retrogradare. România are în prezent ratingul suveran BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria investment grade, înainte de zona speculativă, cunoscută drept junk.

O eventuală retrogradare ar însemna costuri de finanțare mai mari pentru statul român, într-un an în care necesarul brut de finanțare depășește 278 de miliarde de lei. Analiștii citați în presa economică estimează că fiecare treaptă pierdută la rating se traduce în dobânzi mai scumpe la datoria publică, bani care ar fi altfel disponibili pentru investiții sau servicii publice.

Eșecul unei noi majorități parlamentare în jurul lui Siegfried Mureșan ar putea deschide, potrivit analizei ZF, fie calea către un guvern condus de PSD, fie către alegeri anticipate. Ambele scenarii ar prelungi incertitudinea politică exact în perioada în care Ministerul Finanțelor negociază cu agențiile de rating și cu partenerii europeni condițiile de finanțare pentru anul viitor.

Dosarul energetic rămâne, la rândul lui, deschis. Coridorul Vertical continuă să se extindă — recent au aderat și Serbia și Macedonia de Nord — iar Transgaz a semnat în august 2026 un memorandum cu compania americană Argent LNG, dezvoltatoare a unui terminal de export din Louisiana. Disputa privind volumele de gaz american rămâne însă un subiect sensibil pentru orice viitor guvern de la București, mai ales dacă relația cu Washingtonul se va tensiona pe fondul acestui scandal.