România ar putea primi 66 de miliarde de euro de la UE, dacă Parlamentul reușește să taxeze Musk, Zuckerberg și Bezos

De ce ar putea România să primească cu 6 miliarde de euro mai mult din bugetul Uniunii Europene? Răspunsul ține de o bătălie dusă la Bruxelles, în care Parlamentul European cere bani în plus față de propunerea Comisiei, iar sursa de finanțare ar fi tocmai companiile marilor miliardari americani.

Viitorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028-2034, ar urma să fie majorat cu 10% față de proiectul Comisiei Europene, potrivit poziției Parlamentului European. Creșterea ar aduce României alocări cu 6 miliarde de euro în plus, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului pentru acest dosar, potrivit HotNews.ro.

Cât bani ar aduce taxarea giganților tehnologici?

Comisia Europeană a propus, în iulie 2025, un buget multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Parlamentul European cere o sumă mai mare, de 2.200 de miliarde de euro, adică exact cu 10% mai mult. Pentru România, diferența ar însemna o creștere a fondurilor alocate de la 60 la 66 de miliarde de euro, a explicat Mureșan la o conferință de presă.

Eurodeputatul a mai subliniat că poziția Comisiei lăsa o mare parte din bani nealocați pe domenii. Parlamentul vrea predictibilitate pentru beneficiari și alocă fiecare euro unei destinații clare. Potrivit lui Mureșan, acest lucru ar însemna o creștere de 47% a fondurilor pentru fermieri și de 35% pentru Politica de Coeziune, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei.

Întrebarea evidentă este de unde vin banii pentru un buget mai generos. Mureșan a indicat trei surse noi de venit propriu al UE: o taxă pe giganții tehnologici digitali, o taxă pe pariurile și jocurile de noroc online și o sursă de venit bazată pe profiturile din tranzacțiile cu criptomonede.

Dintre cele trei, taxarea companiilor tehnologice este cea mai importantă, a precizat negociatorul. El a dat exemplul companiilor controlate de miliardarii americani Elon Musk, cu Tesla, SpaceX și X.com, Mark Zuckerberg, cu Meta, și Jeff Bezos, cu Amazon, firme care operează în Europa fără, spune el, o contribuție proporțională la bugetul comun.

„Nu cred că trebuie să tăiem fondurile europene pentru fermieri sau pentru apărarea Europei sau pentru autostrăzi pentru ca Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg să continue să aibă acces gratuit la piața unică europeană”, a declarat Siegfried Mureșan.

Argumentul lui Mureșan este că firmele care beneficiază de acces la 450 de milioane de consumatori europeni ar trebui să contribuie mai consistent la finanțarea priorităților comune ale blocului.

De ce e nevoie de taxe noi pentru bugetul european

Bugetul actual al UE a fost decis în 2020, pentru perioada 2021-2027, într-un context diferit de cel de azi. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat prioritățile blocului comunitar, forțând o investiție mai mare în apărare, securitate și politică energetică, a explicat Mureșan. Pe lângă prioritățile tradiționale, agricultura și coeziunea, bugetul 2028-2034 trebuie să acopere și aceste cheltuieli noi.

Poziția adoptată de Parlamentul European la 28 aprilie prevede explorarea unei taxe pe serviciile marilor platforme digitale, dar numai dacă celelalte opțiuni de resurse proprii nu obțin sprijinul statelor membre. Formularea e condiționată și nu reprezintă, deocamdată, aprobarea unui impozit european nou. Poziția Parlamentului trasează o direcție politică, fără să instituie o obligație fiscală pentru companiile tehnologice și fără să stabilească nivelul unei eventuale taxe.

Comisia Europeană analizează, separat, un pachet de taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online și active criptografice, care ar putea aduce aproape 11 miliarde de euro anual la bugetul comun. O eventuală taxă aplicată industriei jocurilor de noroc ar putea genera circa 13,3 miliarde de euro în următorii șapte ani, potrivit estimărilor citate anterior de presa economică. Măsura privind gamblingul online ar putea însă provoca tensiuni cu Statele Unite, pentru că ar afecta în principal companii americane, iar unele guverne europene se tem de represalii economice.

Modificarea sistemului de resurse proprii ale UE necesită însă unanimitate în Consiliu și aprobarea fiecărui stat membru, potrivit normelor sale constituționale. Asta înseamnă că oricare dintre cele 27 de guverne poate bloca introducerea unor taxe noi, oricât de mult le-ar susține Parlamentul European.

Negocierile dintre Parlament și statele membre sunt în curs de desfășurare, iar obiectivul declarat este un acord politic până la sfârșitul anului 2026. Dacă termenul e respectat, legislația ar urma să fie adoptată în 2027, înainte ca noul cadru financiar să intre în vigoare, la 1 ianuarie 2028. Mureșan a precizat recent, la o reuniune a Consiliului de Miniștri de la Dublin, că „mingea este acum în terenul Consiliului”, care trebuie să ajungă la o poziție comună înainte de finalul negocierilor.

Pentru România, miza nu e doar simbolică. Din actualul exercițiu financiar, 2021-2027, țara beneficiază de aproximativ 46 de miliarde de euro, echivalentul a 16,5% din produsul intern brut. O creștere la 66 de miliarde de euro pentru perioada următoare ar însemna o sumă semnificativ mai mare pentru investiții publice, fonduri pentru fermieri și proiecte de infrastructură. Mureșan a cerut, în repetate rânduri, ca Guvernul de la București să rămână activ în negocierile din Consiliul UE pentru a apăra această poziție mai generoasă, susținută de Parlamentul European.

Rămâne de văzut dacă statele membre vor accepta taxarea companiilor tehnologice americane, într-un moment în care relațiile comerciale transatlantice sunt oricum tensionate. Deocamdată, propunerea e doar o direcție de negociere, nu o decizie finală, iar calendarul impune ca un acord politic să fie găsit în următoarele luni.