România, ultimul loc din UE la educația financiară: un sfert dintre români nu au niciun fond de urgență

România ocupă ultimul loc din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la un test de cunoștințe financiare de bază, potrivit unui sondaj citat de zf.ro. Doar 13% dintre respondenții români au reușit să răspundă corect la toate cele cinci întrebări din chestionar, cel mai scăzut procent dintre toate statele europene testate.

Rezultatul nu este izolat. Alte 57% dintre români au dat între două și trei răspunsuri corecte, iar 30% nu au reușit să bifeze mai mult de un răspuns valid din cinci. Sondajul, realizat de Comisia Europeană în 2023, a testat noțiuni elementare precum înțelegerea inflației, diferența dintre dobânda simplă și cea compusă sau riscul asociat unei investiții concentrate într-o singură companie.

Cum se compară România cu media europeană

La nivelul întregii Uniuni, tabloul arată mult mai echilibrat decât în cazul românesc. Potrivit datelor Comisiei citate de zf.ro, 65% dintre europeni înțeleg impactul inflației asupra puterii de cumpărare, iar 66% asociază corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari. Aproape jumătate dintre respondenții europeni, 56%, știu că o investiție diversificată în mai multe companii este, de regulă, mai puțin riscantă decât plasarea banilor într-o singură firmă.

Diferența cea mai vizibilă apare la conceptul de dobândă compusă, esențial pentru orice plan de economisire pe termen lung. Doar 45% dintre europeni îl înțeleg corect, un procent modest chiar și la nivel comunitar, dar tot superior situației din România. La polul opus, un test separat, realizat de Comitetul Economic și Social European, arată că Țările de Jos au cel mai ridicat scor de alfabetizare financiară din UE, cu 43% dintre respondenți răspunzând corect la cel puțin patru din cinci întrebări de bază, urmate de Danemarca și Finlanda, ambele cu 40%.

Decalajul dintre nordul și sudul-estul Europei este, potrivit acelorași date, unul structural. Franța și Italia se situează în jurul mediei europene de 25%, în timp ce state precum Spania, Portugalia, Grecia sau Bulgaria coboară sub 20%. România se plasează sub acest grup, la coada absolută a clasamentului comunitar.

Cel mai îngrijorător indicator din sondaj privește însă capacitatea de a face față unei pierderi bruște de venit. Doar 23% dintre românii chestionați au declarat că pot rezista peste șase luni din economiile de urgență, dacă și-ar pierde astăzi sursa de venit. Un sfert dintre respondenți, 25%, au recunoscut că nu dispun deloc de un asemenea fond de rezervă și ar fi nevoiți să se împrumute imediat.

Un tânăr de 27 de ani, citat de zf.ro sub numele Tudor, descrie o strategie diferită de a face față unei astfel de situații. „Cel mai probabil, rezist peste 6 luni, am bani strânşi «de criză», iar printre cheltuielile lunare sunt şi foarte multe cheltuieli inutile gen abonamente la Netflix, HBO etc.“, spune el, adăugând că ar renunța și la investițiile de la bursă doar în ultimă instanță.

Educația financiară devine prioritate la Bruxelles

Cazul lui Tudor rămâne însă excepția, nu regula, în rândul românilor chestionați. Comisia Europeană a decis să acționeze pe baza acestor rezultate, la trei ani de la publicarea sondajului inițial. La finalul lunii iulie a acestui an, instituția a lansat o cerere de propuneri pentru identificarea celor mai bune practici de educație financiară din statele membre.

Persoanele fizice și organizațiile pot trimite Comisiei informații despre proiecte existente în domeniile investițiilor, economisirii și gestionării riscurilor financiare, până la 30 octombrie 2026. Propunerile vor fi evaluate pe baza a trei criterii stabilite oficial, iar concluziile vor fi adunate într-un raport de sinteză destinat statelor membre.

Comisia pregătește, în paralel, o a doua inițiativă: o masă rotundă cu organizații private și non-profit active în domeniul educației financiare. Scopul acestor discuții este elaborarea unui cod european de conduită voluntar, care ar putea fi lansat în prima parte a anului viitor, potrivit informațiilor citate de zf.ro.

Contextul românesc explică parțial rezultatele slabe din sondaj. Veniturile reduse limitează, evident, capacitatea de a economisi, indiferent de nivelul de cunoștințe financiare al unei persoane. Lipsa noțiunilor de bază despre inflație sau diversificare a portofoliului agravează însă situația, pentru că împiedică o gestionare eficientă chiar și a sumelor mici disponibile pentru economisire.

Alte studii recente confirmă acest tipar. Un raport al Comitetului Economic și Social European arată că nivelul general de cunoștințe financiare din blocul comunitar rămâne scăzut, cu doar 26% dintre europeni capabili să răspundă corect la cel puțin patru din cinci întrebări simple despre bani. Diferența majoră dintre nordul și sudul-estul continentului sugerează că factori precum sistemul de educație, gradul de digitalizare a serviciilor financiare sau tradiția economisirii influențează direct rezultatele acestor teste.

Pentru companiile românești, situația are implicații directe. Angajații cu cunoștințe financiare limitate gestionează mai greu bugetele personale, sunt mai vulnerabili la șocuri economice și recurg mai frecvent la credite de nevoi personale în situații de urgență. Aceste comportamente pot influența, la rândul lor, productivitatea și stabilitatea forței de muncă, mai ales în perioadele de incertitudine economică precum cea prin care trece în prezent economia românească.