TikTok se confruntă simultan cu două fronturi regulatorii, unul în Statele Unite și altul în Uniunea Europeană, ambele legate de protecția utilizatorilor minori. Judecătorul districtual George H. Wu, din Los Angeles, a respins vineri, cu titlu preliminar, cererea de anulare a unui ordin din 2019 impus companiei Musical.ly, predecesoarea TikTok, potrivit Profit.ro.

Decizia afectează direct un acord de 400 de milioane de dolari, încheiat în august între TikTok și guvernul american, pentru soluționarea acuzațiilor privind încălcarea confidențialității datelor copiilor sub 13 ani. Din suma totală, compania urma să plătească imediat 300 de milioane de dolari, iar restul de 100 de milioane era condiționat de anularea vechiului ordin din 2019. Judecătorul Wu a considerat că nici TikTok, nici guvernul nu au demonstrat că obligațiile impuse acum șapte ani nu mai sunt necesare.

Ordinul original stabilea reguli stricte privind modul în care platforma colectează și folosește datele utilizatorilor minori. Unele dintre aceste reguli rămân valabile până în 2029, potrivit informațiilor citate de Profit.ro din presa americană. Judecătorul a anunțat că intenționează să mențină supravegherea judiciară asupra practicilor de confidențialitate ale TikTok, iar o audiere pe acest subiect a fost programată pentru luni, 21 septembrie.

Cazul are o miză directă asupra structurii financiare a înțelegerii dintre companie și autoritățile americane. Acordul de 400 de milioane de dolari a rezultat dintr-o anchetă inițiată în timpul administrației Biden, referitoare la modul în care platforma gestiona datele copiilor. Un acord separat, finalizat în ianuarie între administrația Trump și ByteDance, a transferat deja o parte din operațiunile americane ale TikTok către investitori din SUA, într-o încercare de a rezolva disputa privind proprietatea chineză a aplicației.

Cum tratează Uniunea Europeană aceeași temă a protecției minorilor

În timp ce în SUA disputa se joacă în instanță pe temeiul unui ordin vechi de șapte ani, în Uniunea Europeană Comisia Europeană a deschis un front regulatoriu paralel, dar cu o abordare diferită. La 6 februarie 2026, Comisia a anunțat că a constatat preliminar că TikTok încalcă Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) prin „designul adictiv” al platformei.

Investigația europeană, deschisă încă din februarie 2024, vizează funcții precum derularea infinită a conținutului, redarea automată a materialelor video și sistemul de recomandări puternic personalizat. Comisia susține că aceste elemente stimulează utilizarea compulsivă, în special în rândul minorilor și al adulților vulnerabili, transformându-le comportamentul într-un „mod automat” de consum al conținutului.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat la o conferință de presă la Bruxelles că funcțiile platformei „duc la utilizarea compulsivă a aplicației, în special pentru copiii noștri”, adăugând că măsurile actuale ale TikTok „pur și simplu nu sunt suficiente”. TikTok a respins acuzațiile, calificând concluziile preliminare ale Comisiei drept „o descriere categoric falsă și complet nefondată” a platformei sale.

Spre deosebire de procesul american, care se concentrează pe respectarea unui ordin judecătoresc specific privind datele copiilor sub 13 ani, ancheta europeană vizează arhitectura de bază a aplicației. Este prima dată când o acțiune de aplicare a DSA nu se referă la conținut ilegal, protecția datelor sau concurență, ci la structura însăși a platformei. Dacă acuzațiile Comisiei vor fi confirmate printr-o decizie finală de neconformitate, TikTok riscă o amendă de până la 6% din cifra sa de afaceri anuală globală. Precedentul există deja: platforma X a fost sancționată cu 120 de milioane de euro pentru încălcări similare ale DSA, legate de design înșelător și lipsă de transparență.

Un tipar comun de presiune regulatorie pe cele două continente

Comparația dintre cele două cazuri arată o convergență de fond, deși mecanismele legale diferă fundamental. În SUA, sistemul se bazează pe un ordin judecătoresc individual, negociat între companie și autoritatea federală, cu sume de bani condiționate de decizii ale unui singur judecător. În UE, mecanismul e reglementar și structural: Comisia impune reguli aplicabile tuturor platformelor mari, cu amenzi calculate procentual din cifra de afaceri globală, indiferent de negocierile punctuale ale companiei.

Ambele sisteme au ajuns, în 2026, la aceeași concluzie de fond: măsurile actuale de protecție a minorilor pe TikTok nu sunt considerate suficiente de autorități. În Statele Unite, judecătorul Wu a scris că nici schimbările în structura de proprietate a companiei, nici măsurile de conformitate adoptate, nici cel mai recent acord cu autoritățile nu demonstrează că vechile obligații nu mai sunt necesare. În Europa, Comisia a ajuns la o concluzie similară, arătând că instrumentele de gestionare a timpului petrecut pe aplicație și controalele parentale existente „nu par să fie eficiente” în reducerea riscurilor.

Diferența majoră ține de miza financiară imediată. Pentru TikTok, blocarea deciziei americane pune sub semnul întrebării doar 100 de milioane de dolari dintr-un acord total de 400 de milioane, o sumă modestă raportată la veniturile globale ale companiei. În schimb, o eventuală decizie de neconformitate din partea Comisiei Europene ar putea însemna o amendă calculată la 6% din cifra de afaceri mondială a companiei-mamă ByteDance, o sumă cu potențial de a depăși cu mult miliardul de dolari, dat fiind precedentul stabilit deja în cazul platformei X.

Contextul de fond rămâne, de altfel, tensionat pentru compania chineză și pe alte fronturi din SUA. Administrația americană a tratat, de-a lungul mai multor guverne, proprietatea chineză a TikTok drept o problemă de securitate națională, ceea ce a dus la acordul din ianuarie prin care o parte din operațiunile americane au trecut la investitori locali. Acel acord părea să fi rezolvat disputa privind proprietatea, însă noul conflict legat de confidențialitatea datelor copiilor arată că presiunea regulatorie asupra companiei nu s-a diminuat, ci s-a mutat pe alte planuri, atât în SUA, cât și în Europa.

Pentru companiile de tehnologie cu operațiuni globale, cazul TikTok ilustrează un tipar tot mai frecvent: reglementarea privind protecția minorilor pe platformele digitale devine simultan un subiect de litigiu judiciar în SUA și un subiect de reglementare structurală în UE. Ambele sisteme ajung, pe căi diferite, la aceeași presiune asupra modelelor de afaceri bazate pe maximizarea timpului petrecut de utilizatori în aplicație.