Județul Argeș rămâne, în 2026, un teritoriu economic construit în jurul unei singure fabrici. Automobile Dacia, împreună cu 30 de furnizori aflați în topul primelor 100 de firme industriale ale județului, adună 45 de miliarde de lei din cele 73,4 miliarde de lei ale întregului top, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. Asta înseamnă 61% din cifra de afaceri cumulată a topului.

Pe partea de forță de muncă, dependența e și mai vizibilă. Uzina și cei 30 de furnizori din top 100 au împreună 28.200 de angajați din cei 51.300 numărați în întregul clasament, adică 55%. Practic, mai bine de jumătate din locurile de muncă generate de marile companii industriale ale județului depind, direct sau prin contracte, de comenzile venite de la Mioveni.

Cum s-a format piața muncii din jurul uzinei de la Mioveni

Un singur producător auto ocupă, direct sau prin lanțul său de furnizori, 31 din cele 100 de locuri ale clasamentului argeșean. Printre companiile menționate în analiza ZF se numără producătorii de scaune Lear și Adient, alături de Euro Auto Plastic Systems, Bamesa Oțel, Leoni și GIC Nosag Metal. Alți 24 de furnizori apar sub locul 100, între care Cor.Tubi, Landi Renzo și Segula.

Structura industrială a județului are, potrivit sursei citate, doar doi poli relevanți: nucleul auto și grupul farmaceutic Fildas-Catena, care are șase companii în top și afaceri de 14,8 miliarde de lei. Cele două nuclee acoperă împreună peste 80% din topul județean, în timp ce restul industriei prelucrătoare din top 100 – 21 de companii – rămâne mult în urmă ca pondere.

Piața muncii din Argeș a fost construită istoric în jurul salariilor oferite de Dacia și de furnizorii ei. O analiză mai veche a Ziarului Financiar arăta că negocierile purtate de-a lungul timpului cu sindicatul de la Mioveni, considerat unul dintre cele mai puternice din țară, au dus la creșteri salariale care au ridicat nivelul de venituri din întregul județ peste media națională.

Riscurile pentru angajați dacă producția Dacia scade

Dependența care a construit economia Argeșului a devenit acum principalul ei risc, arată analiza citată. Dacia a coborât de la 11.457 de angajați în 2023 la 10.556 în anul curent, a înjumătățit investițiile și a renunțat la un proiect de producție de 400.000 de unități pe an. Modelul electric Spring se produce acum în Slovenia, iar Striker în Turcia.

Efectul s-a văzut deja la furnizori: angajații celor 30 de companii din top 100 au scăzut de la 19.100 la 17.600 într-un singur an, iar șase dintre ele au încheiat 2025 pe pierdere. Lear a coborât de la 4.583 de angajați în 2023 la 2.871, iar Leoni de la 2.776 la 1.948 de angajați — o scădere mai mare, în termeni relativi, decât cea înregistrată chiar de Dacia.

Katrin Adt, directorul general al Dacia, a declarat, potrivit sursei citate, că nu are „niciun proiect pentru uzina de la Mioveni pe care să-l pot comunica”, o formulare care alimentează incertitudinea privind viitorul locurilor de muncă din zonă.

Fenomenul nu se oprește la granițele județului. O analiză separată a Ziarului Financiar arată că șase dintre cei mai importanți furnizori naționali ai Dacia — Aumovio, Michelin, Continental Automotive Products, Hella, Martur și Rombat — au împreună aproximativ 23.000 de angajați și afaceri cumulate de aproape 24 de miliarde de lei, resimțind deja efectele scăderii producției de la Mioveni.

Pentru economia națională, industria auto reprezintă aproximativ 14% din PIB și aproape o treime din exporturile țării, potrivit datelor citate în presa economică. Concentrarea locurilor de muncă în jurul unui singur angajator major face ca orice fluctuație a producției de la Mioveni să se propage rapid în întregul lanț de furnizori, cu efecte directe asupra pieței muncii din regiune.