Beneficiile de sănătate ajung la 90% din companii, dar pensiile private rămân la 38%

Companiile din România au transformat abonamentele medicale private într-un beneficiu aproape standard, însă rămân mult în urmă la protecția financiară pe termen lung a angajaților, potrivit concluziilor conferinței GrECo & ZF Risk Day HORIZON, relatată de Ziarul Financiar. Deficitul de forță de muncă, îmbătrânirea populației și schimbarea așteptărilor noilor generații obligă angajatorii să regândească pachetele de beneficii, nu doar ca instrument de atragere, ci ca parte a strategiei de business.

Potrivit Ziarul Financiar, inteligența artificială poate prelua activități repetitive, însă avantajul competitiv al companiilor va depinde în continuare de capacitatea de a atrage, păstra și valorifica angajații și competențele acestora. Noua generație pune accent tot mai mare pe flexibilitate și pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, ceea ce schimbă regulile politicilor de resurse umane.

Asigurările medicale sunt universale, pensiile private rămân marginale

Contrastul dintre cele două categorii de beneficii este vizibil în cifre. Îngrijirea medicală privată este oferită deja de 90% dintre companiile din România, iar toate companiile mari, cu peste 250 de angajați, au acest beneficiu inclus în pachet, potrivit unui studiu realizat de brokerul de asigurări GrECo. În nouă din zece cazuri, angajatorul plătește integral prima, iar 86% dintre firme asigură aceeași acoperire tuturor salariaților, indiferent de poziție.

Situația se schimbă radical atunci când discuția trece la protecția financiară pe termen lung. Doar 19% dintre companiile din România oferă angajaților o asigurare de viață de grup, procent care urcă la o treime în rândul angajatorilor mari. Schemele de pensii suplimentare sunt și mai rare: le au doar 38% dintre firme, deși statul oferă stimulente fiscale de până la 400 de euro pe an pentru astfel de contribuții.

Decalajul se regăsește și la nivelul pieței în ansamblu. România are o rată de penetrare a pensiilor private de doar 5-6%, mult sub nivelul piețelor vest-europene mature, unde protecția financiară pe termen lung face parte din standardul de angajare de zeci de ani. Activele totale ale fondurilor de pensii private administrate în România au ajuns totuși la 246,2 miliarde de lei la jumătatea anului 2026, echivalentul a 12,35% din PIB, o creștere de aproape 40% față de anul anterior, potrivit datelor publicate recent de administratorii din sistem.

Piața asigurărilor de viață a urmat un traseu similar de expansiune rapidă, dar pornită de la o bază mică. Valoarea acestui segment a crescut de la 1,51 miliarde de lei în 2023 la 2,58 miliarde de lei în primul semestru din 2026, iar ponderea asigurărilor de viață în industria totală de asigurări a urcat de la 17% la 21% în același interval.

Oamenii devin cea mai importantă investiție pentru companii

Participanții la conferința organizată de GrECo și Ziarul Financiar au subliniat că beneficiile extrasalariale au trecut dincolo de rolul de instrument de retenție. Ele contribuie direct la reducerea riscurilor operaționale ale companiilor și la dezvoltarea sustenabilă a afacerilor, arată concluziile discuțiilor citate de sursa jurnalistică. Eficiența acestor programe depinde însă tot mai mult de personalizare, adică de capacitatea angajatorilor de a răspunde nevoilor reale ale angajaților, nu doar de a bifa un pachet standard.

Un alt indicator al schimbării de atitudine vine din zona asigurărilor de accidente și viață oferite chiar și de companiile mici. Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar pe tema beneficiilor pentru angajați, tot mai multe firme din segmentul IMM înțeleg că aceste polițe nu mai sunt doar un instrument de fidelizare, ci „o investiție în stabilitatea și reputația organizației”.

Diferența de maturitate dintre România și piețele vestice ține și de vechimea sistemului. Un fost șef al unui grup financiar activ pe piața locală de asigurări declara, la lansarea sistemului de pensii private din România, că legislația autohtonă a pensiilor private este „cu un pas înaintea Europei”, unde sistemele trec de la beneficii definite la contribuții definite. Diferența rămâne însă una de adoptare: cadrul legal există, dar procentul companiilor care îl folosesc efectiv pentru angajați rămâne scăzut.

Beneficiile suplimentare, altele decât sănătatea și protecția financiară, sunt aproape generalizate: 96% dintre companiile din România oferă cel puțin un astfel de beneficiu, cele mai frecvente fiind voucherele de masă, prezente la 81% dintre firme, urmate de decontarea navetei, la 69%, și alocația pentru mașină, la 57%. Acest tipar arată că angajatorii români preferă beneficiile cu efect imediat și vizibil în fiecare lună, în detrimentul instrumentelor de protecție pe termen lung, mai greu de explicat și de vândut intern angajaților.

Ultimul panel al conferinței GrECo & ZF Risk Day HORIZON s-a concentrat tocmai pe piața muncii din România, unde reprezentanți ai GrECo, ai unei asociații de securitate și sănătate în muncă și ai unui producător industrial au discutat riscurile principale cu care se confruntă angajatorii și modul în care programele de beneficii pot răspunde acestora, într-un context în care deficitul de forță de muncă se adâncește. Discuția vine pe fondul unor semnale clare de reducere a forței de muncă disponibile la nivel național, fenomen care crește presiunea asupra companiilor de a-și păstra angajații existenți prin pachete de beneficii mai atractive, nu doar prin salarii.

Pentru angajatorii români, contrastul dintre cei 90% care oferă deja asigurare medicală și cei sub 40% care oferă protecție financiară pe termen lung arată unde se va muta, probabil, competiția pentru talente în următorii ani: nu pe beneficiile deja standardizate, ci pe cele care încă lipsesc din pachetele majorității companiilor.