Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului să reducă taxarea salariilor mici înainte de o eventuală majorare a salariului minim brut în 2027. Cererea vine pe fondul discuțiilor declanșate de propunerea Blocului Național Sindical (BNS) de a crește salariul minim de la 4.325 de lei la 4.652 de lei, potrivit spotmedia.ro.

Organizația a derulat un sondaj în rândul a 1.000 de membri, din industrii diferite, pentru a afla dacă susțin o nouă majorare a salariului minim și ce condiții pun. Rezultatul arată o poziție aproape unanimă: 88,5% dintre respondenți acceptă creșterea salariului minim numai dacă este însoțită de o reducere a taxării muncii.

O majorare de 327 de lei brut, așa cum propune BNS, s-ar traduce printr-un câștig net de doar circa 191 de lei pentru angajat, din cauza modului în care sunt calculate contribuțiile și impozitul pe venit. Suma efectivă pe care ar primi-o un salariat va depinde, însă, de regulile fiscale aplicabile în 2027, care încă nu sunt stabilite.

Pentru angajatori, impactul financiar este direct proporțional cu numărul de oameni plătiți la nivelul minim pe economie. CONAF estimează că o firmă cu 20 de angajați remunerați la salariul minim ar cheltui în plus peste 80.000 de lei pe an, dacă propunerea sindicatelor ar fi adoptată integral.

Ce cere CONAF Guvernului înainte de majorarea salariului minim

Confederația nu respinge ideea unui salariu minim mai mare, dar cere ca discuția să pornească de la posibilitatea de a crește venitul net al angajaților prin reducerea taxelor, nu doar prin majorarea salariului brut. Organizația a formulat patru solicitări concrete către Guvern.

Prima vizează reducerea impozitelor și contribuțiilor aplicate veniturilor salariale mici, astfel încât angajații să păstreze o parte mai mare din salariul brut. A doua cere prezentarea publică a trei scenarii pentru salariul minim din 2027: menținerea nivelului actual cu taxe reduse, o combinație de majorare și taxe mai mici, sau o creștere a salariului fără modificarea fiscalității.

A treia solicitare se referă la revizuirea tuturor taxelor și obligațiilor al căror cuantum este legat automat de nivelul salariului minim, pentru ca o creștere a acestuia să nu majoreze în lanț și alte plăți datorate de firme sau cetățeni. A patra privește contractele cu timp parțial, pentru care CONAF cere ca stabilirea contribuțiilor sociale să țină cont de venitul efectiv realizat, nu de salariul minim întreg.

Întrebați ce măsuri ar ajuta companiile să plătească salarii mai mari fără să-și piardă competitivitatea, 42,5% dintre antreprenorii chestionați au indicat reducerea altor taxe și costuri suportate de firme. Alți 38% au cerut în mod explicit diminuarea impozitelor și contribuțiilor aferente salariilor mici, confirmă rezultatele sondajului citate de agerpres.ro.

Confederația subliniază că o hotărâre de Guvern poate majora salariul minim, dar nu poate crește automat productivitatea unei fabrici sau profitabilitatea unei afaceri mici. Pentru întreprinderile cu marje reduse, orice cost suplimentar poate afecta investițiile sau angajările viitoare.

Discuții paralele în Consiliul Național Tripartit despre salariul minim din 2027

Propunerea CONAF vine în contextul în care Ministerul Muncii pregătește decizia privind salariul minim pentru anul viitor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că salariul minim va rămâne la nivelul actual, de 4.325 de lei brut, cel puțin la 1 ianuarie 2027, urmând ca o eventuală majorare să fie negociată ulterior.

„La 1 ianuarie 2027, salariul minim va fi cel care este acum în plată, 4.325 brut”, a declarat ministrul Muncii, potrivit stiripesurse.ro. Decizia finală va fi luată în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde participă Guvernul, sindicatele și patronatele.

Ministerul Muncii a transmis deja partenerilor sociali un studiu cu trei scenarii de calcul, bazate pe formula legală și pe alternative legate de câștigul salarial mediu. Variantele discutate presupun creșteri între 270 și 750 de lei brut, în funcție de formula aplicată, potrivit informațiilor citate de antena3.ro.

Blocul Național Sindical susține, la rândul său, că situația actuală a salariaților cu venituri mici rămâne tensionată. Potrivit unui studiu BNS, aproximativ o treime dintre angajații cu normă întreagă din România, adică 1,71 milioane de persoane, câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim actual.

Un sfert dintre salariați sunt plătiți la nivelul minim sau foarte aproape de el, la doi ani de la transpunerea directivei europene privind salariile minime adecvate. România ocupă locul 20 din 22 de state europene în clasamentul salariilor minime, cu un nivel de 825 de euro în a doua jumătate a anului 2026.

Discuțiile din Consiliul Național Tripartit urmează să continue în lunile următoare, pe fondul cererilor opuse ale sindicatelor și ale mediului de afaceri. Sindicatele cer o creștere consistentă a venitului brut, în timp ce organizațiile patronale, printre care și CONAF, pun accent pe reducerea fiscalității muncii ca etapă prealabilă oricărei majorări.