Generația Z iese în stradă în Europa, cu România codașă la angajarea tinerilor: șomaj de 30,8%

Elisa Pastore, studentă la Roma, abia reușește să plătească, împreună cu fratele ei, chiria camerei pe care o împart în capitala Italiei. Înainte ca fratele ei să înceapă facultatea, ea făcea naveta de la 120 de kilometri distanță doar ca să economisească bani, potrivit unei analize CNN citate de Economedia.ro. Povestea ei nu e singulară. În toată Europa, tineri din Generația Z au ieșit în stradă în ultimele săptămâni, de la Paris la Lisabona și de la Atena la Tirana.

Mișcările au pornit din motive diferite în fiecare țară. În Franța, elevii și studenții s-au mobilizat în sprijinul profesorilor aflați în grevă, nemulțumiți de lipsa cadrelor didactice și de dotările insuficiente din școli. În Spania, evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, a devenit simbolul protestelor privind locuințele. În Albania, scânteia a fost un proiect imobiliar de lux susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump.

Revendicările s-au extins rapid dincolo de motivele inițiale, iar mișcările au început să se inspire reciproc, scrie G4Media.ro, citând aceeași analiză CNN. Protestatarii din Italia și Grecia s-au raportat la manifestațiile franceze, iar mobilizarea pentru locuințe din Spania a avut ecouri în Portugalia. Organizațiile studențești europene fac schimb de experiență și recomandări între ele.

Alice de Brito, vicepreședinta organizației studențești franceze UNEF, a declarat pentru CNN că vede „mai multe asemănări decât diferențe” între aceste mișcări. Investițiile în educație și universități, sprijinul pentru tineri, costul vieții și accesul la locuințe se regăsesc printre preocupările comune ale protestatarilor din toate aceste țări.

De la o cameră închiriată la Roma, la o generație întreagă nemulțumită

Pentru studenți, accesul la educație este legat direct de posibilitatea de a plăti o locuință, arată cazurile relatate de CNN. În Portugalia, protestatarii reuniți în Piața Rossio din Lisabona au cerut limitarea creșterilor chiriilor și anularea unei legi care ar facilita evacuările. Problema locuințelor a depășit cadrul unei mobilizări exclusiv a tinerilor, atrăgând în stradă și persoane din generații mai în vârstă.

Julius Fintelmann, cofondator și redactor-șef al publicației The European Correspondent, consideră că protestele reflectă sentimentul că politica europeană nu răspunde nevoilor următoarei generații. Pe lângă dificultățile din educație și de pe piața locuințelor, el indică nesiguranța profesională, impactul inteligenței artificiale asupra posturilor de început de carieră și criza climatică drept factori care au alimentat nemulțumirea.

În interpretarea lui Fintelmann, promisiunea că fiecare generație va trăi mai bine decât cea precedentă și-a pierdut credibilitatea pentru o parte dintre tineri. Presiunea asupra guvernelor este amplificată de constrângerile bugetare: mai multe state afectate de proteste, printre care Franța, Italia, Grecia, Spania, Portugalia și Belgia, au datorii publice ridicate, care îngreunează majorarea cheltuielilor pentru educație sau locuințe.

În Albania și Serbia, manifestațiile de durată au o componentă puternică anticorupție și s-au transformat în mișcări de contestare a puterii politice. În alte țări, mobilizarea reunește categorii sociale diferite: la manifestațiile din Franța au participat, alături de studenți, sindicaliști, agricultori, activiști pentru climă și reprezentanți ai mișcării „Vestele galbene”.

România, codașă europeană la integrarea tinerilor pe piața muncii

Deși protestele descrise de CNN au avut loc mai ales în Franța, Spania, Italia, Portugalia, Grecia și Albania, nemulțumirea legată de nesiguranța locurilor de muncă pentru tineri are un corespondent direct și dureros în România. Țara se confruntă cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din toată Uniunea Europeană.

România a ajuns la o rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani de 30,8% în iulie 2026, potrivit datelor Eurostat citate de ZF.ro. Media Uniunii Europene era, în aceeași perioadă, de doar 15,1%, ceea ce înseamnă că nivelul din România este de aproape două ori mai mare.

România este singurul stat membru al Uniunii Europene în care rata șomajului în rândul tinerilor a depășit pragul de 30%. Este urmată de Estonia, cu 26,1%, și Finlanda, cu 23,4%, potrivit acelorași date Eurostat prelucrate de ZF.ro. Diferența față de statele din regiune este și mai mare: Bulgaria avea o rată de 14,1%, Polonia de 11,2%, iar Cehia de 12,2%.

La polul opus, Germania are cea mai redusă rată a șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, de doar 7,2%, de peste patru ori mai mică decât în România. Țările de Jos, cu 8,6%, Malta, cu 9,8%, și Danemarca, cu 10,8%, completează grupul statelor cu cele mai bune rezultate în integrarea tinerilor pe piața muncii.

Datele mai recente, pentru august 2026, arată că rata șomajului în rândul tinerilor la nivelul întregii Uniuni Europene a urcat ușor, la 15,4%, cu aproximativ 2,97 milioane de tineri fără loc de muncă, potrivit datelor Eurostat publicate pe 1 octombrie. România rămâne, însă, detașat pe primul loc în acest clasament negativ, indiferent de luna de referință analizată.

Institutul Național de Statistică a confirmat tendința la nivel național: în perioada aprilie–iunie 2026, rata șomajului pentru categoria de vârstă 15–24 de ani a fost tot de 30,8%. Pentru tinerele femei, indicatorul a urcat chiar la 34,3%, în timp ce pentru tinerii bărbați a fost de 28,5%.

O parte importantă a explicației ține de fenomenul NEET — tineri care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare. România avea, conform unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2025, cea mai ridicată pondere a tinerilor NEET dintre țările europene membre OCDE, aproape unul din cinci tineri între 15 și 29 de ani aflându-se în această situație.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte state membre OCDE, ponderea tinerilor NEET din România nu a scăzut în ultimul deceniu. Majoritatea acestor tineri nu își caută activ un loc de muncă, ci sunt inactivi, nu șomeri în sensul strict statistic, arată analizele citate în presa economică.

Legătura dintre protestele europene și situația din România e una de context, nu de identitate: tinerii din Paris, Roma sau Lisabona au ieșit în stradă pentru chirii și educație, în timp ce în România problema cea mai vizibilă rămâne lipsa locurilor de muncă potrivite pentru absolvenți. Ambele fenomene exprimă, totuși, aceeași temere a unei generații că nu va avea aceleași șanse ca părinții ei.