ING România elimină 79 de posturi, într-un sector bancar care a pierdut deja 5.000 de locuri de muncă

ING Bank România a confirmat, potrivit Profit.ro, un program de restructurare care va elimina 79 de posturi din organizație. Anunțul a venit după ce în spațiul public circulaseră informații, nu confirmate de bancă, potrivit cărora ar urma să dispară 163 de poziții, concomitent cu crearea a 84 de roluri noi.

Banca a precizat că propunerea face obiectul unui proces de consultare cu reprezentanții angajaților, iar restructurarea vizează în special zona de tehnologie. Disponibilizările „se vor concentra pe posturile de director și director de operațiuni”, potrivit unui comunicat citat de Profit.ro, instituția considerând că are prea mulți angajați în poziții de conducere.

„ING Bank România are o istorie de 32 de ani de creștere organică și sănătoasă, iar responsabilitatea noastră este să ne asigurăm că putem menține acest ritm de creștere pe termen lung”, a transmis banca, citată de Profit.ro. Instituția a adăugat că va oferi „sprijin colegilor afectați” și „oportunități de mobilitate în cadrul ING”.

ING Bank România ocupă locul al șaptelea în clasamentul băncilor locale după active, cu aproximativ 79 de miliarde de lei, și deservește circa 2,2 milioane de clienți. Restructurarea vine după un prim semestru în care banca a raportat un profit brut de 667,4 milioane de lei, cu 29,2% mai mic față de perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor citate de presa economică.

Sectorul bancar, un val de restructurări mai larg decât la ING

Cazul ING nu este izolat. Sistemul bancar din România a pierdut peste 5.000 de angajați în ultimul an, potrivit estimărilor citate în presa economică, pe fondul digitalizării accelerate și al fuziunilor dintre instituții. Automatizarea serviciilor bancare reduce nevoia de personal în rolurile operaționale clasice, iar consolidarea pieței prin achiziții elimină suprapunerile de funcții.

Cel mai vizibil exemplu de consolidare a fost integrarea OTP Bank România în Banca Transilvania, finalizată în martie 2025, după o perioadă de tranziție de doar șapte luni. Fuziunea a adus Băncii Transilvania o cotă de piață de 23% și a generat suprapuneri de roluri între cele două organizații, un fenomen tipic pentru orice preluare bancară.

Spre deosebire de restructurările generate de fuziuni, cazul ING este motivat intern: banca spune că vrea să reducă numărul pozițiilor de conducere, nu să elimine suprapuneri apărute dintr-o achiziție. Este o diferență importantă față de modelul OTP–Banca Transilvania, unde reducerile de personal au urmat firesc unei integrări de infrastructură și clientelă.

Totuși, ambele tipuri de restructurare duc la același rezultat pentru piața muncii: mai puține locuri de muncă în sectorul financiar, chiar dacă băncile raportează, în ansamblu, profituri solide. Sindicaliștii citați în presa economică atribuie fenomenul combinației dintre digitalizare și fuziuni, nu unei crize generalizate a sectorului.

Comparație cu alte companii: Google oferă plecări voluntare, nu concedieri impuse

Modul în care companiile gestionează reducerile de personal variază semnificativ de la un angajator la altul. Google a extins recent, în mai multe țări, un program de plecări voluntare cu plăți compensatorii, potrivit Profit.ro. Angajații care aleg să plece primesc o compensație financiară, spre deosebire de o restructurare impusă de companie.

Această abordare contrastează cu modelul anunțat de ING, unde cele 79 de poziții urmează să dispară printr-o decizie a conducerii, iar angajații afectați primesc doar promisiunea unor „oportunități de mobilitate” în cadrul grupului, nu o opțiune de plecare voluntară cu compensație suplimentară.

Diferența reflectă și natura celor două sectoare. Industria tehnologică, în special companiile americane mari, a optat frecvent în ultimii ani pentru programe de plecare voluntară, menite să reducă impactul reputațional al concedierilor colective. Sectorul bancar european, inclusiv cel românesc, rămâne mai aproape de modelul clasic al restructurării negociate cu reprezentanții angajaților, fără stimulente financiare suplimentare pentru plecare voluntară.

Un alt exemplu local al tendinței de reducere a personalului vine din industrie, nu din servicii financiare: compania RAAL din Bistrița a anunțat al treilea val de disponibilizări din acest an, de această dată afectând alți 250 de angajați. Deși sectoarele sunt diferite — producție industrială versus servicii bancare — ambele cazuri arată că angajatorii din România continuă să ajusteze structurile de personal, indiferent de performanța financiară raportată.

Pentru angajații afectați de restructurarea de la ING, procesul de consultare cu reprezentanții salariaților este încă în desfășurare, iar banca nu a precizat un termen exact pentru finalizarea programului. Rămâne de văzut dacă numărul real de posturi eliminate va rămâne la 79, așa cum susține banca, sau se va apropia de cifra de 163 vehiculată inițial în spațiul public, pe care instituția a infirmat-o oficial.