ONRC înregistrează firme în 30 de zile în loc de una, din lipsă de personal

Sindicatul Angajaților din Oficiul Național al Registrului Comerțului (SAONRC) a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului și ministrului Justiției, în care cere măsuri de urgență pentru salarizarea personalului și ocuparea posturilor vacante, potrivit StartupCafe.ro. Documentul descrie o instituție care funcționează cu un deficit acut de oameni, în timp ce termenele de soluționare a cererilor firmelor s-au prelungit considerabil.

Potrivit sindicatului, termenul mediu de soluționare a unei cereri a depășit 30 de zile, deși legea prevede o singură zi lucrătoare. Diferența arată, spun reprezentanții angajaților, presiunea tot mai mare pusă pe un personal insuficient numeric, care gestionează un volum de muncă nemodificat sau chiar crescut.

SAONRC descrie situația instituției ca fiind „extrem de critică și lipsită de precedent”, într-o postare publicată pe Facebook și citată de StartupCafe.ro. Potrivit datelor vehiculate de sindicat, din schema de aproape 1.792 de posturi, anul acesta sunt finanțate doar 1.384, iar efectiv sunt ocupate circa 1.260.

Asta înseamnă că peste 500 de posturi sunt fie vacante, fie nebugetate, într-o instituție care administrează registrul tuturor firmelor din România. Sindicatul atrage atenția că, în următorii trei ani, aproximativ 300 de angajați urmează să iasă la pensie, ceea ce ar adânci și mai mult criza de personal dacă nu se intervine acum.

De ce ajunge Registrul Comerțului să întârzie cererile firmelor

Nemulțumirile angajaților ONRC nu sunt noi. Încă din vara anului trecut, sindicatul a cerut o majorare salarială de 25%, iar în luna august a acestui an a transmis o altă scrisoare deschisă prin care avertiza că structurile teritoriale ale instituției funcționează „la cota de avarie”. Scrisoarea de atunci reclama „inechități salariale cronice” și pierderea specialiștilor către alte domenii mai bine plătite.

Problema de fond, spun sindicaliștii, este că personalul ONRC este plătit la cel mai scăzut nivel din familia ocupațională „Justiție”, din care fac parte și alte instituții subordonate Ministerului Justiției. În luna august, Ministerul Justiției a organizat o întâlnire de lucru pe acest subiect, la care au participat reprezentanți ai ONRC și ai sindicatelor. Secretarul de stat Ioan Turc a anunțat atunci că discuțiile cu Ministerul Muncii vor continua pentru identificarea unui cadru de salarizare adaptat.

Până acum, promisiunile nu s-au concretizat într-o soluție legislativă. Mai mult, în urmă cu câteva luni, sindicatul a trebuit să ceară Guvernului să nu elimine indemnizația de hrană de 347 de lei lunar, pe care o considera o componentă importantă a veniturilor, nu un privilegiu. Argumentul folosit atunci a fost identic cu cel din scrisoarea de acum: angajații ONRC se află deja la baza grilelor de salarizare din sistemul bugetar.

Noua scrisoare deschisă vine într-un moment în care presiunea asupra instituției crește și din alte direcții. Angajații ONRC urmează să preia atribuții suplimentare începând cu 1 ianuarie 2026, în baza Legii 239/2025, care se suprapun cu procesul de preschimbare a codurilor CAEN, aflat deja în desfășurare. Sindicatul a avertizat, într-un comunicat anterior, că „orice blocaj la nivelul ONRC produce efecte imediate asupra mediului de afaceri, investițiilor și circuitului juridic al societăților comerciale”.

Ce cere sindicatul de la Guvern și Ministerul Justiției

Scrisoarea transmisă prim-ministrului și ministrului Justiției cuprinde două solicitări concrete. Prima este adoptarea unei ordonanțe de urgență privind salarizarea personalului ONRC, menită să elimine inechitățile față de alte categorii din familia ocupațională „Justiție” și să asigure o remunerație corectă raportată la volumul de muncă.

A doua cerere este aprobarea unui memorandum de urgență pentru deblocarea și finanțarea tuturor posturilor vacante și necesare, astfel încât schema de personal să corespundă nevoilor reale ale instituției. Sindicatul consideră că fără acești doi pași, degradarea serviciilor oferite firmelor va continua.

Situația amintește de alte instituții publice aflate sub presiune similară. Ministerul Sănătății a inițiat recent procedura de deblocare a peste 7.500 de posturi vacante din spitale, printr-un memorandum similar celui cerut acum de sindicatul ONRC. Mecanismul arată că blocarea angajărilor în sectorul bugetar, impusă prin legislația în vigoare pentru anul 2026, afectează deopotrivă sănătatea și administrarea registrului comerțului.

Pentru mediul de afaceri, întârzierile de la ONRC nu sunt un detaliu birocratic. Orice firmă nou înființată, orice modificare de act constitutiv sau înregistrare de mențiuni trece prin acest registru. Un termen mediu de 30 de zile, în loc de una, înseamnă întârzieri în deschiderea conturilor bancare, în obținerea de finanțări sau în semnarea de contracte care depind de actualizarea datelor din registru.

Nemulțumirile salariale ale angajaților ONRC s-au manifestat de-a lungul anilor și prin forme de protest. În urmă cu câțiva ani, sindicaliștii au organizat proteste spontane pentru salarii și pentru sporul pentru condiții de muncă, acțiuni urmate, potrivit relatărilor din acea perioadă, de reduceri ale remunerației pentru orele de protest. Revendicarea de atunci, eliminarea discriminării salariale față de alte categorii din familia „Justiție”, rămâne identică cu cea din scrisoarea transmisă acum.

Fosta președintă a SAONRC, Ionela Monica Pietriș, declara într-o scrisoare deschisă anterioară că nivelul de salarizare din instituție rămâne raportat la grila din anul 2018, în ciuda inflației acumulate de atunci. Argumentul se regăsește și în documentul actual, care cere corectarea de urgență a acestei situații, înainte ca valul de pensionări programat pentru următorii trei ani să adâncească și mai mult criza de personal.